Motto: „Ce oameni excepționali trec pe lângă noi, anonimi, și noi admirăm prostește atâția neghiobi numai pentru că au vorbit de ei presa și opinia publică.” – Mircea Eliade
Uitarea e scrisă-n legile omenești. Ea m-a cuprins și pe mine, chiar dacă știam bine că, în fiecare an, pe 18 ianuarie, l-am sărbătorit totdeauna, cum se cuvine, pe bunul meu prieten Ion Căpruciu, poet brădicenean de pe Ulița Morii, cea care a dat țării cinci poeți, dar și prozator creator al unui fel de Macondo local în cele două volume de memorii/amintiri intitulate Amintiri din Casa Amintirilor.
DIN GORJEANUL, ÎN ROMÂNIA LITERARĂ! Debutul său jurnalistic a avut loc pe când abia împlinise 17 ani, chiar în Gorjeanul. Mult mai târziu, Ion Căpruciu ajunsese student la Facultatea de Psihologie a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași. La Iași, în urbea lui Mihai Eminescu și a Bădiei Ion Creangă, cei doi mari prieteni din literatura română, Ion Cărpuciu și-a descoperit sensibilitatea pentru poezie și a început să-și trimită primele încercări poetice la România Literară, acolo unde Directorul săptămânalului – poetul Geo Dumitrescu – ținea rubrica “Atelier literar”. Descoperit ca un poet de real talent, încă din studenția sa ieșeană, Ion Căpruciu a debutat ca poet la rubrica „Vă propunem un poet”, în pagina de “Atelier literar” a revistei Uniunii Scriitorilor – “România Literară”, din 13 septmbrie 1968, de către magistrul Geo Dumitrescu, chiar directorul acestei publicații săptămânale.
Regulile vremii nu-i permiteau să semneze cu propriul nume, așa că a debutat cu pseudonimul C. Dochian, folosit și la debutul său editorial colectiv sau la o carte de versuri pentru cei mici.
RENAȘTEREA LUI ION CĂPRUCIU, DUPĂ 1989! Abia după Marea Învălmășeală din Decembrie 1989, Ion Căpruciu a revenit la adevăratul său nume transformat, cu vremea, în renume. De atunci, a scos de sub tipar cam un volum în fiecare an, cu excepția anului 2023, an în care a fost chemat la Domnul. Într-o postfață la volumul “LUNA ȘI DOI BANI JUMATE”, eu am semnat postfața, iar poetul, criticul și istoricul literar Ion Popescu-Brădiceni semna Prefața, din care citez: „Arhetipalul și jocularul, eticul și ludicul se conjugă într-o inefabilă/inextricabilă sinteză de accente fie contemplative fie recuperatoare. Și pare mereu preocupată să dea o replică unor mari modele autohtone și europene. Glisând spre poestmodernism pe de o parte și tarnsmodernism pe de altă parte, rămâne, totuși, această poetică de incluziune și interferențe tributară modernosmului”.
NOUĂ ZILE DE PROTESTE ALE TRANSPORTATORILOR ȘI FERMIERILOR. Și joi, miniștrii Florin Barbu (Agricultură), Sorin Grindeanu (Transporturi) și Marcel Boloș (Finanțe) au avut negocieri cu reprezentanții protestatarilor, dar n-au obosit nici după nouă zile de ieșit în stradă.
Spre după amiază, a avut loc o ședință – bănuiesc lungă – a Guvernului și, probabil s-au rezolvat o mare parte din revendicările transportatorilor și ale fermierilor. Dacă subiectele și revendicările n-or fi fost epuizate, nu-i bai. Până la sfârșitul acestei săptămâni va mai putea avea loc încă o ședință de Guvern. Pentru prima parte, prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, cu seriozitatea-i recunoscută, a promis: „Aprobăm joi în Guvern un set de măsuri convenite cu transportatorii și cu fermierii.”
ION PREDOȘANU
P.S. Nu se știe cât vor dura protestele începute cu 9 (nouă!) zile în urmă. Important e că ele au fost și sunt legale și pașnice! (Ion Predoșanu)