Motto: „Prăpastia cheamă prăpastie.”
În Biblia, Psalmii 41:9
Am preferat să aleg, pentru simplele note de astăzi, un motto din Biblie, dar la fel de bine aș fi putut să-l citez pe diplomatul și scriitorul Nicolae Mareș cu al său aforism: „Prăpăstiile sunt rude apropiate ale hăurilor și abiselor.” Cu atât mai mult cu cât, prin prestația sa ca ministru al Finanțelor Publice în Guvernul Iohannis-Orban, cu împrumuturi nesăbuite și pentru care nu a dat seamă nimănui, nici măcar Parlamentului, unde-a fost invitat de cinci ori să explice ce-a făcut cu banii împrumutați la dobânzi mari, inacceptabile, Florin Cîțu s-a dovedit a fi o catastrofă din punct de vedere profesional.
Pur și simplu, Cîțu a dus România pe marginea prăpastiei, iar dacă guvernarea actuală nu oprește creșterea deficitului, România ar putea ajunge în pragul falimentului. Ca țară. Una prost administrată de ultimele două guverne.
Și în coaliția PNL-USR-PLUS –UDMR, chiar dacă liberalii au cedat partenerilor săi ministere importante, tot Florin Cîțu are ultimul cuvânt. Nu mai departe de miercuri, în ședința de la Palatul Victoria, s-a iscat un scandal. Miniștrii USR cereau mai mulți bani pentru domeniile lor, amenințând că altfel nu vor vota Proiectul Legii Bugetului de stat pe anul 2021, iar arogantul Florin Cîțu bătea cu pumnul în masă.
PNL, cică, ar fi făcut reformă fiscală. Iar noi ne-am trezit cu 33 de taxe în plus. Reducerea numărului de impozite, taxe și tarife plătite de companii și de persoane fizice a figurat mereu ca una dintre promisiunile centrale făcute în campaniile electorale ale partidelor politice. N-a făcut excepție nici ultima campanie electorală, cea dinaintea alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, când PNL promitea reducerea acestora și eliminarea costurilor administrative ale politicii fiscale prin tăierea taxelor și impozitelor cu eficiență fiscală redusă, dar cu impact negativ asupra poverii fiscale totale.
Ce-i drept, o frumoasă promisiune care, însă, va rămâne, ca și multe altele, doar pe hârtie. După ce partidele din coaliția de guvernare scot de la sertar un alt program de administrare a țării decât cel pe care ni l-au fluturat, zâmbitoare, prin fața ochilor în goana lor după voturi.
În realitate, statistica ne dovedește că PNL a acționat exact pe dos față de cum a ajuns la Palatul Victoria, la sfârșitul anului 2019. Numărul plăților a crescut consistent, de fapt, de atunci încoace.
În vremea chinurilor facerii Bugetului, care nici miercuri nu s-au sfârșit, măsurile de austeritate anunțate sunt asistate în stradă de sindicate și de pensionari.
Pe când Guvernul Iohannis-Cîțu se chinuia să poată pune pe masa Parlamentului și în dezbatere publică Bugetul pe anul 2021, banii se împărțeau greu între miniștrii și ministerele partidelor din coaliția de guvernare – PNL, USR-PLUS și UDMR -, toate fiind partide pierzătoare ale alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, alegeri câștigate de PSD.
Culmea este că toate partidele amintite mai sus sunt nemulțumite, iar nemulțumirile sunt tot mai mari și în stradă. În această vreme, creșterea economică, promisă de Guvernul Iohannis-Cîțu, este tot mai departe. Iar austeritatea e mult mai aproape!
Se îngheață salariile, pensiile și alocațiile de stat pentru copii, se taie în stânga și în dreapta, totul de-a valma, fără nicio negociere cu sindicatele, cu asociațiile de pensionari, de elevi și de studenți.
Până ce nu vom ști cu precizie ce conține proiectul Legii Bugetului de stat pe 2021, întârziat extrem de mult, Bugetul clocit la Palatul Victoria(ori, mai știi, la Bruxelles!), nu cunoaștem precis nimic despre Sănătate, Educație, Infrastructură ori despre Economie și Energie(ultimele două încă neexistând ca ministere separate, întrucât era nevoie de două OUG și Cîțu s-a gândit numai la OUG pentru austeritate!).
Putem să aruncăm o privire doar pe datele Comisiei naționale de Prognoză(CNP), care, oricât de pieptănate ar fi, ne oferă dezastrul spre care se îndreaptă România. Ceea ce promitea ministrul Finanțelor Publice toamna trecută, contrazice flagrant ceea ce anunță acum prim-ministrul, cu același nume, Florin Cîțu!
ION PREDOȘANU
