Ca la noi, la nimeni – De Sânzâiene, toate drumurile duc Acasă la Brâncuşi, la Festivalul Iei!

248

Suntem într-o zi mare, când credincioşii ortodocşi sărbătoresc Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cu multe conotaţii populare, în special legate de dragoste şi fertilitate, în popor fiind cunoscută şi ca Sânzâienele sau Drăgaica. O altă denumire a Sânzâienelor mai este şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă numai trei luni pe an, de la Echinocţiul de primăvară (21 martie) şi până la Solstiţiul de vară (22 iunie).
Pe lângă alte tradiţii şi obiceiuri, se mai spune în popor că dacă cucul încetează să cânte mai devreme, înainte de Sânzâiene, înseamnă că vara va fi secetoasă. Aşa cum se petrece acum, în vara lui 2016, eu care obişnuiesc să mă spăl pe faţă, în fiecare dimineaţă, în râul Bistriţa nemaiauzindu-l demult.
Biserica Ortodoxă serbează, de obicei, ziua morţii sfinţilor, numai Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă. Ei au privilegiul de a li se sărbători atât naşterea, cât şi alte evenimente din viaţa lor: Adormirea Maicii Domnului (15 august); Naşterea maicii domnului sau Sfânta Mărie Mică (8 septembrie); Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Bunavestirea, Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, etc.
Imaginaţia populară a închipuit Sânzâienele ca pe nişte fete foarte frumoase, care trăiesc îndeobşte prin păduri sau câmpii, cel mai adesea jucând. Despre percepţia Sânzâienelor în memoria ancestrală poporului român, etnologul Marcel Lutic susţine că: „Ele sunt socotite zâne ale câmpului, dând puteri deosebite florilor şi buruienilor, astfel încât acestea, în preajma sărbătorii de 24 iunie, devin plante de leac. Nu întâmplător, după sărbătoarea Sânzâienelor, toate plantele dau îndărăt, adică nu mai cresc deloc”.
Nu vă spun o noutate, ştiindu-se că 2016 este Anul Brâncuşi în Gorj. Mai mult, datorită autorităţilor judeţului – administrative şi culturale -, sprijinite de noul Primar ales al comunei Peştişani, Cosmin Pigui, dimpreună cu actualul Consiliu Local, la Hobiţa Titanului şi creatorului sculpturii moderne universale – Constantin Brâncuşi, pe 24 iunie se desfăşoară Ziua universală a Iei, în cadrul Festivalului „România autentică”. Festival ce începe astăzi la Târgu-Jiu şi se va termina târziu în noapte, pe la ora 23,00, în cântec, joc şi voie bună.
Aşa cum v-au informat din vreme colegii mei de la Gorjeanul, pe lângă Ansamblul Profesionist de cântece şi dansuri „Doina Gorjului”, dimpreună cu Şcoala Populară de Artă Târgu Jiu şi al său Ansamblu „Maria Lătăreţu”, mai sunt invitate ansambluri folclorice din Ucraina, Bulgaria, Ungaria şi Macedonia.
În toată după amiaza zilei de astăzi şi, cum spuneam, până târziu în noapte, la ora 23,00, pe o poiană aflată în apropierea Casei Muzeu „Constantin Brâncuşi”, de la Hobiţa, comuna Peştişani, va răsuna muzica populară şi se vor încinge hore şi sârbe de pe la noi. Un motiv în plus ca să-i vedeţi pe mii de oameni îmbrăcaţi în superbele ii gorjeneşti.
ION PREDOŞANU

P.S. Din păcate, iile gorjeneşti ar fi trebuit protejate ca brand de ţară. Altfel nu şi-ar mai permite China să vândă, inclusiv la angroul Europa din Bucureşti, zeci de mii de ii populare gorjeneşti. Aviz autorităţilor! (Ion Predoşanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here