Ca la noi, la nimeni – De la România analfabetă, la România (Ne)Educată!

266
SANYO DIGITAL CAMERA

Motto: „Fără școală să nu aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, și prin urmare nici stat bine organizat și bine cârmuit și păstorit.” Ion Heliade Rădulescu

Esența unui studiu al sociologului și universitarului Marius Pieleanu ar fi că România este educată „din pix” și că: „Ne întoarcem la analfabetismul de acum 100 de ani”.
Programul „România Educată”, mult lăudat și mult trâmbițat, deja implementat, în faza lui incipientă, dar cu toate acestea aproape necunoscut de oameni, a revenit în atenția tuturor, când Preș. Klaus Werner Iohannis i-a chemat la Palatul Cotroceni pe liderii politici ai Puterii la dezbateri pe această temă.
Dincolo de cadrul festiv în care se vorbește întotdeauna pe acest subiect, situația reală ne arată că tinerele generații merg din rău în mai rău.
Sociologul Marius Pieleanu, profesor universitar la SNSPA, comentează situația actuală a educației în țara noastră, descriind „două Românii” și acum vom fi obligați să dăm din ce în ce mai multă forță de muncă necalificată „la export”.
Marius Pieleanu, cum spuneam, sociolog și universitar, a făcut un studiu ce ne arată că situația analfabetismului structural și funcțional din România este la fel de gravă ca în 1940. Conform statisticilor corelate de sociolog, 25% dintre copiii cu vârsta de până la 15 ani, preponderent din mediul rural, fie nu au fost înscriși niciodată la școală, fie au abandonat deja educația.
DEZASTRU SOCIO-ECONOMIC! Această situație gravă conduce la un dezastru socio-economic nemaiîntâlnit, întrucât aceste generații vor da viitorii asistați social și viitorii muncitori necalificați care vor merge la muncă în străinătate, evident, pe bani puțini.
„În anul școlar 2019-2020, unul din patru elevi din mediul rural, adică un procent total de 25%, nu s-a înscris în învățământul obligatoriu sau mulți dintre ei, dacă au făcut-o, au abandonat. Aceștia apar, în limbajul curent, ca analfabeți structurali (mai popular spus, nu știu să citească și să socotească!). 36% dintre candidații de clasa a VIII-a înscriși la Evaluarea Națională nu au luat medie de promovare (înainte de contestație). Aceștia sunt analfabeți numiți funcționali, în limbajul curent. Nu mi se pare întru totul inadecvat să adun aceste cifre, pe care le consider a fi similare prin consecințe, pentru cerințele actuale și, mai ales, pentru cele viitoare ale unei vieți decente în societatea în care trăim”, comentează sociologul Marius Pieleanu.
REFORMELE ȘI EFORTURILE LUI SPIRU HARET. Ținând seama de faptul că 85% din suprafața României este în mediul rural, unde se concentrează circa 42% din populația țării, situația este gravă, iar sociologul o compară cu aceea din perioada interbelică.
Problema Programului ”România Educată” este tocmai aceea că nu are absolut nicio soluție pentru a scăpa de această gravă problemă a României, mai afirmă sociologul.
După Primul Război Mondial, când analfabetismul urcase la 80%, România a avut șansa ministeriatului reformator la Învățământ al lui Spiru Haret. În ciuda eforturilor sale, deși analfabetismul a scăzut, ponderea lui a rămas ridicată. O elită culturală strălucită și o muncitorime industrială calificată se formaseră deja, dar analfabetismul era majoritar.
„După 1948, autoritățile comuniste s-au angajat în acel amplu program de alfabetizare a populației, în special a celei din mediul rural, astfel că la sfârșitul anilor 1950, România analfabetă era declarată că ar fi devenit o Românie educată. Apoi, cursul istoriei a redescoperit continuitatea prin evidența rezultatelor școlare din anul de grație 2021”, explică Marius Pieleanu.
DOAR DICTATURA LUPTA CU ANALFABETISNUL?! Sociologul mai amintește că au dispărut nu doar măsurile coercitive din perioada dictaturii, dar și orice alt mecanism ce ar putea determina oamenii să își trimită copiii la școală, măcar prin sistarea ajutoarelor bănești primite de la stat pentru cei ce abandonează educația.
Pe de altă parte, în ultimele trei decenii au dispărut și alte mecanisme sociale ce stimulau mersul la școală, precum influența familiei, din ce în ce mai sărăcite, a comunității sau a Bisericii.
ION PREDOȘANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here