Motto: „Văd totul perfect; există două situații posibile, în care cineva poate face ori una, ori alta. Opinia mea sinceră și sfatul meu prietenesc este acesta: și dacă o faci, și dacă n-o faci, în ambele cazuri vei regreta.” – Soren Kierkegaard
Ar fi cazul să discutăm și despre cum stăm cu finanțele? Da. Mai ales că dacă ar fi să ne luăm după afirmațiile Guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, nu stăm chiar deloc bine. Datele economice ale primului trimestru al anului 2023 nu sunt deloc îmbucurătoare. În sensul că, creșterea economică este cu mult mai mică decât ne așteptam.
Sigur, bugetul de stat pe anul în curs a fost supraevaluat la venituri și subestimat la cheltuieli. S-a pornit greu și cu sumele încasate de ANAF pe primul trimestru, ajungându-se rapid la o gaură neagră de patru miliarde de lei, vina fiind pusă pe seama colectării insuficiente a taxelor și impozitelor. Și dacă nu ne ajută nici creșterea economică, aflată în alți ani printre cele mai mari din Uniunea Europeană, acum nu ne mai putem baza nici pe ea. Ne mai rămâne să fie reduse cheltuielile bugetare, căci dacă nu le vom realiza nici pe acestea va fi greu, dacă nu imposibil să ne încadrăm în ținta de deficit pe anul 2023 de 4,4%! Un jalon obligatoriu, căci altfel riscăm să nu accesăm toți banii europeni prevăzuți prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
PIERDERI DIN TAXA DE SOLIDARITATE. Inițial, Guvernul României gândea ca 8 miliarde de lei să fie atrase din taxa de solidaritate. O taxă de solidaritate agreată și chiar impusă de către Comisia Europeană. Dar, de la o taxă de solidaritate mai mare pe care trebuia s-o încasăm de la OMV Petrom, acum ne vom mulțumi și cu mizilicul de 1,5 miliarde de lei de la compania austriacă. Adăugându-se și alte taxe de solidaritate, s-ar strânge vreo 3,2 miliarde de lei. Dar, vorba ceea, mai bine mai puțin decât deloc!
Acum se vorbește că am fi ajuns la o „gaură neagră” în Bugetul României ce se ridică la nici mai mult, nici mai puțin decât enorma cifră de 37 miliarde de lei. Ce va face Guvernul Ciolacu în această situație? Greu de spus. Oare vor crește taxele și impozitele? Se spune că la Ministerul Finanțelor Publice, cârmuit de liberalul Marcel Boloș, altfel un bun profesionist, se lucrează și ziua și noaptea.
MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE, ÎNTRE TVA DE 19% ȘI TVA DE 22%. Pe masa ministrului Finanțelor Publice, Marcel Boloș, se află mai multe variante de lucru. Se vorbește de o creștere a TVA, aflat la unele produse ba la 5%, ba la 9%. Variantele de lucru la care s-a ajuns pe masa de lucru a lui Marcel Boloș sunt de o creștere a TVA fie cu 19%, fie cu 22%!
CONSUMUL ȘI AGRICULTURA NE VOR AJUTA? Atâta vreme cât salariile și pensiile nu au mai crescut decât cu cifre ce nu depășesc rata inflației, este greu de presupus că ne va ajuta consumul prea mult spre a scăpa de imensa cifră din dreptul deficitului. Vremea cumplită, cu ploi torențiale, cu vijelii și fenomene extreme nu ne dau prea mari speranțe nici în ceea ce privește aportul agriculturii la creșterea bugetului național.
Într-o intervenție televizată, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României, a recunoscut că BNR nu se implică în influențarea micșorării ratei inflației și a spus: „Avem tot pachetul de taxe pe care (guvernanții) le fac”. BNR vrea eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții și din agricultură. Și repet, diminuarea cheltuielilor publice ne-ar putea ajuta foarte mult. Pe de altă parte, Guvernatorul BNR. Mugur Isărescu, s-a declarat mulțumit de faptul că inflația este în scădere, exprimându-și opinia că aceasta va ajunge la o singură cifră.
ION PREDOȘANU
P.S. PODUL BRĂILEI. După multe opinteli, Podul de la Brăila, care leagă Bărăganul de Tulcea, deși a costat 500 de milioane de euro, dintre care 85% bani europeni, a fost inaugurat joi, deși lucrările fuseseră demarate încă din anul 2018. (Ion Predoșanu)
