Motto: „Când un guvern se teme de cetățeni, e democrație. Când cetățenii se tem de guvern, este dictatură.” – Thomas Jefferson
Pe zi ce trece, veștile dinspre GuWernerul Meu Iohannis-Cîțu sunt din ce în ce mai proaste. Ba că avem 500.000 de șomeri și așa este. Ba că în unele domenii ale bugetarilor nu mai sunt bani de salarii și ele se tot diminuează. Da, ați auzit bine. Scad și salariile acelea despre care știam că au fost înghețate. La fel cum pensiile nu cresc, cel puțin până-n 2024 sau chiar 2025. Cât privește dublarea alocațiilor de stat pentru copii, nici pomeneală. Și peste toate acestea au mai venit și puhoaiele catastrofale care-au distrus agoniseala de-o viață a multor familii de români.
ALȚII DA, ROMÂNIA BA! La alții se poate. Sunt 16 state membre ale Uniunii Europene ce au PNRR-urile aprobate. Și în vreme ce, de pildă, Grecia este lăudată și primește banii de la Comisia Europeană, România mai așteaptă. Cât? Numai Dumnezeu știe!
Până și membrii CA al BNR sunt sceptici cu privire la reușita absorbției fondurilor europene prin PNRR. Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin PNRR, precum și a celor alocate în noul Cadru financiar multianual 2021-2027.
Să fie oare bancherii BNR pesimiștii de serviciu? Ei au o premoniție tristă privind fondurile PNRR:
„Incertitudini mari continuă să fie asociate gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului (de Administrație, n.m. I.P.), evocând amânarea finalizării și, implicit, a aprobării de către Comisia europeană a PNRR, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României”, se arată în minuta ședinței de politică monetară a BNR-ului.
INCERTITUDINI ȘI RISCURI. Între altele, „S-a arătat că incertitudinile sunt alimentate de constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea recentă a unor materii prime, precum și de impactul pozitiv exercitat asupra dinamicii veniturilor bugetare de o multitudine de factori, inclusiv de creșterea PIB nominal mult peste ipoteza din construcția bugetară, care explică, de altfel, în bună măsură rezultatul execuției bugetare din primele cinci luni ale anului”, au mai zis bancherii BNR.
ÎNDATORÂND ROMÂNIA, Florin Cîțu ne apropie, din ce în ce mai mult, de FMI. Datoria noastră publică va ajunge, de la puțin peste 12% din PIB în 2006, la 60% din PIB la sfârșitul „curei” de deficite excesive. Ce mai contează că FMI a militat pentru deficite mici, aproape de zero, și datorii publice în creștere lentă în primii cinci ai anilor 2000.
După atâta rezistență la reformă, tenacitatea ne va fi răsplătită și FMI se va da după noi. Și, probabil, va sosi în țară, în ianuarie sau februarie 2022!, ca să facă presiuni. Iar GuWernerele Mele să dea vina pe FMI. Nu pe propriile incompetențe și totala lipsă de implicare în buna administrare a țării!
ION PREDOȘANU
