Motto: „Toți greșim în viață, dar cu toții ne putem ridica deasupra greșelilor.” – A.J. Cronin
Înaintea numirii „genialului” Florin Vasilică Cîțu ca ministru al Finanțelor Publice în Guvernul Meu I, condus anapoda de Orban Ludovic, deficitul bugetar al României se învârtea în jur de 35% și nu de circa 50%, așa cum este el acum, după ce Cîțu s-a chinuit, pe mai departe, să facă împrumuturi fără număr, la dobânzi urieșești, și pe termen scurt. Exact cum este mai rău.
Încât, Guvernul Meu III, condus de fostul General în rezervă Nicolae Ciucă, se vede obligat să fie mai strâns la pungă și să ajungă, cam prin 2024, la un deficit de sub 3%, așa cum cere Uniunea Europeană. Deocamdată, deficitul bugetar este amenințător și grav, învârtindu-se cam la 50% din PIB!
DANIEL DĂIANU DIXIT. Deschizând marți site-ul AGERPRES, am dat peste Declarația zilei, și aceasta aparține președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu – o somitate în domeniul financiar-bancar, pare-se cu obârșii prin Tismana Gorjului.
NEVOIA DE FLER ȘI DE CURAJ. „Condițiile financiare pe plan internațional vor fi mai puțin favorabile pentru țările care au nevoie de finanțare masivă. De aceea, este obligatoriu ca România să aibă un mers clar de consolidare fiscală/bugetară, fie și gradual, susține daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, în analiza „Regulile fiscale în UE și în România”, postată pe pagina de internet a instituției. Ea are avantajul că face parte din Uniunea Europeană, că beneficiază de resurse europene considerabile în perioada 2022-2027, că PNRR a venit la momentul oportun.Vremurile vor fi, în continuare, dificile și este nevoie de fler și curaj în gestionarea unor situații extrem de complicate, nu lipsite de dureri.”
Schimbarea de climă, evoluțiile demografice defavorabile, impactul tehnologiilor noi (ce pot amplifica șomajul structural) vor încorda bugetele publice. Cu atât mai mult este nevoie de o conduită fiscală/bugetară chibzuită și vizionară, mai arată Daniel Dăianu.
El menționează că pentru România lucrurile sunt destul de clare, în sensul că în 2020, înainte de izbucnirea pandemiei, țara noastră era poate singura din Uniunea Europeană aflată sub incidența procedurii de deficit excesiv. Cu un deficit bugetar structural de peste 5% din PIB în 2019, cel mai mare din UE (așa cum era și deficitul primar al bugetului public, peste 3% din PIB), calea de urmat nu putea fi decât o corecție fiscală de realizat în câțiva ani. Pandemia a întrerupt acest proces, a accentuat deficitul bugetar structural la peste 9% din PIB în 2020.
MIZĂ ENORMĂ: REDUCEREA DEFICITELOR. Potrivit analizei, miza enormă acum este de a reduce deficitul cash și cel ESA (metodologie europeană), în jur de 3% din PIB în 2024, admițând că nu va interveni un șoc advers de mare amploare, care să oblige la o nouă gradualizare a ajustării fiscale/bugetare. Datoria publică era, la finele lui 2021, sub 50% din PIB, o cifră respectabilă în tabloul european (UE) – media în zona euro este de circa 90% din PIB.
Problema este însă deficitul bugetar, care este cel mai mare/înalt pe partea structurală între țările din regiune, probabil și din UE. Acest deficit face nesustenabilă datoria publică, mai apreciază Daniel Dăianu.
„Cert este că, din 2022, vor avea loc reduceri de deficite bugetare, care vor fi mai vizibile în anii următori”, subliniază economistul Daniel Dăianu, conform AGERPRES.
ION PREDOȘANU
P.S. SALVAREA CFR CĂLĂTORI VINE DE LA CE! Marți după-amiază am aflat știrea bună a zilei: Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat în valoare de 43,6 milioane de euro pentru CFR Călători. (Ion Predoșanu)
