Ca la noi, la nimeni – Când sănătatea sucombă, înapoi la terapiile naturale!

387

Mai toate guvernele de după Marea Învălmăşeală din Decembrie 1989, poate cu excepţia primelor două, au subfinanţat Sănătatea. Acum, în 2017, ne aflăm pe ultima poziţie în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte fondurile alocate sănătăţii publice.Ce-ar fi de făcut? Cum nu mai putea crede în minuni, n-ar fi mai bine să revenim încet-încet la natură? Nu mă refer la leacurile băbeşti, deşi sunt foarte bune. Dar la o alimentaţie mai echilibrată şi naturală. La tradiţionalele produse româneşti, de regulă cele bio, cred că ar fi benefică. Beau ceaiuri aproape de-o viaţă, sărat nu mănânc de mai bine de 20 de ani pentru că Dumnezeu a avut grijă să pună sare câr trebuie în legume şi fructe ori în cereale. Am peste 100 de cărţi cu şi despre plante medicinale şi tratamente cu produse obţinute din ele. Am avut o rubrică Sănătatea pentru toţi în cotidianul Cronica Română, iar la Gorjeanul alta – Plante medicinale din Farmacia Domnului. Am doi prieteni savanţi: inginerul biochimist Ştefan Manea, ce a inventat peste 500 de produse din plante medicinale ori coajă, fructe şi frunzuliţe ale copacilor din pădurile noastre, cu peste 300 de brevete de invenţii, multe dintre ele premiate cu medalii de aur la Saloanele Internaţionale de Inventică de la Geneva sau Bruxelles, premiat de Universitatea Oxford, de pildă, dar şi de Academia Română. Savantul Ştefan Manea este Directorul General al SC HOFIGAL SA, cel mai mare producător de gen pe piaţa românească. Acela care este considerat pionierul fitoterapiei din România, cel care a urcat pe vârfurile Hymalaiei ori cele mai înalte cote ale munţilor din Nepal, ţară pentru care a făcut şi o cercetare botanică la cererea Regelui Nepalului, este Doctorul în farmacologie Ovidiu Bojor, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale din România. Om cumpătat, autor a numeroase tratate de medicină naturală, Ovidiu Bojor bate spre suta de ani! *Într-un articol se vorbeşte de bărbatul despre care se crede că a trăit 256 de ani, chinezul Li Ching Yuen. Povestea sa a apărut în mai multe publicaţii de prestigiu, una dintre acestea fiind New York Times. Unul dintre discipolii săi, Da Liu, a spus povestea Maestrului Li: pe când acesta avea 130 de ani, a întâlnit în munţi un pustnic mult mai în vârstă, care l-a învăţat Bagnazhang (un stil de arte marţiale intern) şi un set de Qigong(sistem chinezesc antic de cultivare a sănătăţii) cu instrucţiuni pentru respiraţie, mişcări coordonate de sunete specifice şi recomandări pentru dietă”. Vom reveni asupra subiectului, inclusiv cu nişte cazuri cunoscute de mine la Peştişani.
Ion PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here