Motto: „Cine bate la ușă? Pune masca!” – Nicolae Iorga
Mai corect ar fi fost să recunoaștem, încă din titlu, că austeritatea bate la ușă. Înainte de toate, recunosc, eu am mare încredere în economistul de elită și în cercetăroerul care este Adrian Câciu, ministrul Finanțelor Publice. Cel care nu s-a sfiit să declare, vizavi de Bugetul de stat pe anul 2022, că: „Așteptările sunt mari, posibilitățile sunt mici.”
Așa cum eram deja avertizați, în Bugetul de stat al României pe anul 2022, mai precis în schița de buget ce va fi prezentată luni în Parlamentul României, unde va fi dezbătut, votat și, cu siguranță, adoptat până în 23 decembrie 2021, niciun minister nu trebuia să se ducă cu sacul mare…, cum zice o veche vorbă populară.
În documentul schițat apar cifre îngrijorătoare. Sunt de așteptat proteste importante. Revenind la Bugetul 2022, Ministerul Finanțelor Publice le-a dat publicității vineri, la o oră după miezul nopții, pe site-ul ministerului, împreună cu strategia fiscal-bugetară pentru următorii ani, document în care sunt cuprinse principalele coordonate spre realizarea Bugetului de stat în 2022, cea mai așteptată lege din anul care urmează.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a și declarat că: „Vom stabili de la 1 ianuarie 2022 TVA la energie termică pentru populație, școli, spitale și principalele instituții publice.” Așa a anunțat, cum spuneam, vineri, prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, cum că va fi stabilit în ședința Executivului, pe perioada iernii spre a atenua impactul creșterii prețurilor.
Veniturile bugetului sunt în creștere, de la execuția preliminată pentru 2021, de la 183,156 miliarde lei, fiind construit în sumă de 216,473 miliarde de lei, credite de angajament și, în sumă de 301,758 miliarde lei, credite bugetare, cu un deficit de 85,285 miliarde lei.
O creștere importantă la venituri apare la TVA, de peste 17 miliarde lei, de la 79,5 miliarde preliminat în 2021, la 91,692 lei anul viitor.
Planificarea bugetară pe anul 2022 și estimările pe perioada 2023-2025 stabilesc deficitul bugetar ESA în anul 2025, la 2,02% din PIB, respectiv o reducere de 4,22 puncte procentuale față de anul 2022, încadrându-se la sfârșitul orizontului de prognoză (anul 2025) în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,02% din PIB în anul 2024.
Sigur că, la dezbaterea în Parlamentul României a Proiectului Legii Buhetului de stat pe anul 2022, vor mai fi discuții, amendamente, ajustări, dar se va vota și Bugetul pe 2022 care ar putea fi gata, cum spuneam, până pe 23 decembrie, și promulgat înainte de Crăciun.
Regretul meu este acela că, la împărțirea banilor pe ministere, în 2022, Ministerul Dezvoltării – apare cu 8,5 miliarde lei și are cu 20% mai puțin decât în acest an. La fel, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a contribuit personal la închiderea termocentralelor Iernut, Mintia și, dacă nu mă înșel, și a celei de la Paroșeni, pe care promitea că le modernizează. La fel cum delirează și cu cele trei termocentrale ale CEO – Turceni, Rovinari și Ișalnița – tot cu promisiunea de modernizare. Păi, nu pricep cum o va face din moment ce Ministerul Energiei – cu 3,4 miliarde de lei prevăzuți în Bugetul pe 2022 – are cu 11% mai puțini bani decât în 2021!
ION PREDOȘANU
P.S. Ce-a comis fostul și actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, în cazul celor trei termocentrale deja închise seamănă cu o postare a unuia, Petre Daniel, de pe site-ul Veseli și deștepți, cu o carte Bancuri din Ardeal, apărută după un an greu de pandemie! (Ion Predoșanu)
