Mergeam spre casă cu autobuzul 335 și trecusem de stația Ștefan cel Mare. “Urmează stația Vasile Lascăr”, am auzit la difuzoarele din superbul autobuz Mercedes care circulă pe acea linie în București. Cu riscul de a-i plictisi pe cunoscători, dați-mi voie să vă spun câte ceva despre cine a fost Vasile Lascăr. Și, mai ales, de unde a plecat. În a doua jumătate a secolului XIX, Vasile Lascăr era chiar primarul urbei Târgu-Jiu. Pe care-a gospodărit-o ca nimeni altul, actualele străzi și bulevarde – atâtea câte sunt – fiind trasate din punct de vedere cadastral și arhitectonic sub comanda domniei sale. Cum s-ar zice, peste ani, primarul Florin Cârciumaru îl urmează în funcția de edil al Amarului târg, cum îi mai zice criticul literar Gheorghe Grigurcu orașului devenit municipiul Târgu-Jiu. Dar, câtă diferență între cei doi primari!
Primarul începuturilor moderne ale Târgu-Jiului n-a stat mult pe fotoliul de edil. Atâta cât a trebuit și cât să rămână ceva în urma sa. Apoi a mers ca deputat în Sfatul Țării Românești, câteva mandate. Nici acolo n-a stat degeaba. Prima lege a administrației publice locale din historia României i se datorează în întregime. El fiind autorul proiectului Legii.
Din Parlamentul acelei vremi a devenit Ministru al Afacerilor Interne, ca mai târziu – nu spre apusul carierei politice, întrucât el a mers mereu la mai sus! – și e primul gorjean ales Primar general al Bucureștilor. Și al doilea, după Tudor Vladimirescu, ce are statuie în Capitală. Domnul Tudor din Vladimiri are o statuie, tot din bronz, de dimensiuni ceva mai mici, la fel și soclul este mai mic, în fața unei biserici de pe Strada Mihai Eminescu, Sectorul 2 al Capitalei. Nici măcar comuniștii nu s-au atins de Statuia în bronz a lui Vasile Lascăr. Doar că strada au botezat-o Str. Galați, având în vedere că primul líder comunist al României avusese domiciliul forțat la Galați.
După trecerea la democrație, în urma Marii Învălmășeli din Decembrie 1989, strada Galați a redevenit Strada Vasile Lascăr.
Este limpede că, spre deosebire de Florin Cârciumaru, Vasile Lascăr n-a avut titlurile de Doctor Inginer și nici membru PCR nu a avut cum să fie. Pe plan Mondial, Manifestul și Capitalul lui Karl Marx au apărut mult mai târziu decât începuturile activității politice și administrative ale celebrului Vasile Lascăr.
Și, foarte probabil, Vasile Lascăr un avea cum să treacă de la un partid la altul. Aceste însemnări le-am scris din memorie. Deși la mine la țară, la Peștișani, am o carte scrisă de dr. în istorie Vasile Arimia, fost director al Arhivelor Statului din Bucuresti și prof. Univ.dr. Nicolae Mischie despre personalitatea Marelui gorjean Vasile Lascăr.
ION PREDOȘANU
Istoria va hotărî dacă, vreodată, va exista și o stație de autobuz sau vreo stradă cu numele Dr.Ing. Florin Cârciumaru (Ion Predoșanu).
