Motto: „Întreaga înțelepciune umană se rezumă la două cuvinte: așteptare și speranță” – Alexandre Dumas
După un an – 2020 -, cu lucruri mai puțin bune și cu foarte multe rele, suntem în ultima zi a anului ce ne-a adus pandemia de coronavirus, cu puternică criză în domeniul sănătății, dar și cu o criză economică așa cum România n-a mai avut demult.
Deocamdată, așteptăm cu nerăbdare, toate lucrurile bune care vor apărea în Noul An.
Se sfârșește 2020, anul unei duble pandemii. Prima a virusului chinezesc, apoi criza occidentală ce ne-a atras în capcanele sale, și măsurile dâmbovițene firave, motivate de jocurile politice ale partidelor. Ca în oricare an electoral.
Executivul condus de Florin Cîțu, un debutant ca prim-ministru al României, așa cum debutanți sunt și alți membri ai cabinetului, – care vor trebui să se califice sau nu la locul de muncă -, a demarat în forță, prin anunțarea unor măsuri total nepopulare.
Unele dintre acestea, precum înghețarea veniturilor personalului bugetar erau oarecum de așteptat, mai ales după ce fostul ministru al Finanțelor Publice, Florin Cîțu, din anteriorul Guvern Iohannis-Orban, format în jurul minoritarului PNL, a majorat deficitul bugetar la cote alarmante. În fapt, Florin Cîțu de pe vremea GuWernerului Meu, atunci finanțist, e una și aceeași persoană cu actualul prim-ministru votat de coaliția PNL-USR-PLUS și UDMR.
Alte măsuri tot nepopulare, precum cele privind creșterea salariului minim cu numai 40 de lei, amânarea majorării pensiilor până pe 1 septembrie 2021 și a alocațiilor pentru copii cu doar 20% lasă loc de controverse.
Marea belea ține mai puțin de oportunitatea deciziilor proaste și nepopulare, și mai mult de aspectul (i)moral, întrucât în campania electorală partidele care au preluat frâiele la Palatul Victoria nu au suflat nicio vorbuliță, niciun cuvințel despre o posibilă austeritate.
Ba mai mult, deși PNL și USR-PLUS fuseseră anunțate de președintele Klaus Werner Iohannis, încă din campania electorală pentru alegerile parlamentare, că vor forma o coaliție de guvernare acestea au negat cu vehemență posibila austeritate.
S-a tot vorbit despre un Program pe care Guvernul Iohannis-Cîțu ar fi trebuit să-l pună la punct și să-l înainteze Comisiei Europene pentru a atrage faimoasele 80 de miliarde de euro. Bani ce vor putea fi primiți ca împrumut, ce-i drept cu o dobândă mică, și o mai mică parte ca fonduri nerambursabile.
Mai mult, noul Executiv nici nu a depus la Parlamentul României proiectul Legii Bugetului pe anul 2021, cu cheltuieli și venituri, ca să știe poporul și firmele la ce să se aștepte.
În 2021, vor apărea tensiuni foarte mari în societate. Obligațiile bugetare sunt în creștere alarmantă din pricina datoriei imense cu care ex-ministrul Finanțelor – Florin Cîțu – a împrumutat România.
Cîțu a îndatorat iresponsabil Țara atât de mult încât viitoarele trei generații abia vor izbuti să achite datoria.
Până prin trimestrul trei, veniturile României nu vor crește, iar vaccinarea contra COVID-19 se va termina abia prin luna septembrie, în cazul că vaccinarea va beneficia de o bună organizare. Ce-i drept, a început greoi vaccinarea contra pandemiei de coronavirus. Și aici avem nevoie de o bună gestionare, așa cum avem nevoie de o bună gestionare a revenirii la o viață economică normală.
Cu nădejdi de mai bine, măcar în anul care vine, primiți din parte-mi urarea tradițională de La mulți ani!
Și petrecere liniștită de Revelion, chiar dacă-l vom face în casele noastre.
ION PREDOȘANU
