Motto: „Învățăm geologie în dimineața de după cutremur.”
Ralph Waldo Emerson
Luni, când am transmis simplele note apărute în Gorjeanul de marți, bunul meu coleg și prieten Irinel Avram nu mi-a răspuns la telefon imediat ca să-mi confirme primirea textului. M-a sunat puțin mai târziu, spunându-mi tristul adevăr că din pricina unui cutremur ieșise din clădirea redacției, împreună cu colegul său minunat Valentin, fan înfocat al Universității Craiova, cea care se bate la titlu, nu cea a lui Mititelu, echipă valoroasă și asta, cu mari șanse la câștigarea Cupei României.
DUPĂ SPAIMĂ, LINIȘTE ȘI MUNCĂ. Sigur, deloc speriat, Irinel îmi spusese că s-a clătinat clădirea din Târgu Jiu, a redacției Gorjeanul, au mai căzut și țigle de pe acoperiș, dar cu calm și liniștiți, Irinel și Vali s-au întors la treabă. Ziua de luni, fusese o dată adesea fatidică – 13 februarie 2023 -, iar magnitudinea cutremurului pe scara Richter fusese de 5,2 grade, la ora 16,58; urmată de mai multe replici. S-a resimțit și în Valea Jiului, la Sibiu, la Craiova și în Serbia, zona Gorjului fiind pe o aceeași falie seismică cu Serbia și Muntenegru. Dintr-o relatare a primarului Adrian Câmpeanu, primarul comunei Runcu, aflat pe teren la ora cutremurului, am aflat că epicentrul acestuia a fost chiar la Runcu, la o adâncime de 10,2 kilometri. Dar la Runcu nu s-au înregistrat nici pagube materiale și, desigur, nici umane. Au mai fost replici mici ca magnitudine, tot în ziua de luni, iar la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență s-au prezentat puține persoane cu atacuri de panică.
LUNI PAGUBE MICI, MARȚI PAGUBE MARI. Cum spuneam, luni, la clădirea redacției Gorjeanul au căzut mai multe țigle și, cu siguranță, s-au înregistrat și fisuri ale clădirii.
Marți, o altă zi tristă, exact la ora când mă pregăteam să aștern aceste rânduri. Televiziunile au început să anunțe un nou cutremur în Gorj, se pare că la 11 km de Târgu Jiu și la tot atâția de epicentrul cutremurului de la Runcu, din ziua precedentă. În mod cert, primul cutremur l-a pregătit pe cel de marți, mult mai puternic, cu magnitudine de 5,7 grade pe scara Richter. Cu mult mai multe replici, cu magnitudini de 4,5; 3; 2,5 și altele mai mici pe scara Richter.
Grave sunt pagubele materiale și, din fericire, Dumnezeu ne-a ajutat să nu avem victime. În zona Olteniei, mai ales în Gorj, nu s-au mai înregistrat cutremure atât de mari ca magnitudine din 1943 și unul ceva mai mic și fără pagube la Târgu Cărbunești, în anul 2012.
De data aceasta, al doilea cutremur, cel de marți, a adus după el mai multe pagube materiale, clădirile din Târgu Jiu fiind slăbite. De pe Primăria municipiului Târgu Jiu au căzut coșuri de fum, mult mai multe țigle, iar clădirea Prefecturii și a Consiliului Județean Gorj au suferit pagube importante, inclusiv Sala Maură fiind devastată.
COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ, PE STADION! Și din pricina șubrezirii clădirilor, și a multor replici mari – a șasea replică a avut o magnitudine de 3,9 pe scara Richter, față de anterioara replică de 4,2 pe scara Richter – Comitetul Județean pentru Situații de Urgeanță s-a întrunit în plin ger, pe stadionul aflat vizavi de Primăria municipiului Târgu Jiu, ambele aflându-se pe Bulevardul Brâncuși.
Magnitudinea de 5,7 grade pe scara Richter a fost confirmată de Institutul Național pentru Fizica Pământului, dar și de Centrul European de Seismologie.
PAGUBE ÎNCĂ NECALCULATE. Ceea ce este mult mai grav față de cutremurele de luni și de marți, s-au nregistrat pagube materiale la Târgu Jiu, Arcani și Bumbești Jiu. Plus în județele Dolj și Mehedinți.
Din păcate, zona Gorjului a fost reactivată din punct de vedere seismic. În schimb, zona Vrancea ne poate produce cutremure catastrofale oricând, numai Bucureștiul are peste 2.500 de clădiri cu grad ridicat de risc gata să cadă la primul cutremur.
GUVERNUL CIUCĂ INTERVINE. A trebuit să existe două cutremure în Gorj și abia acum, adică marți, Guvernul Ciucă a constituit o Comisie de specialiști, probabil seismologi și constructori, pentru a pregăti toată România aflată sub alertă de cutremure ca să facă față viitoarelor nedorite cataclisme naturale.
ION PREDOȘANU
