Motto: „Lumea fermierilor români stă cu ochii ațintiți către promisiunile de ajutor lansate în eter de către ministrul Barbu (MADR), prin intermediul cărora se speră și se încearcă traversarea uneia dintre cele mai negre perioade din agricultura românească.”
Dr.ing. Ștefan Gheorghiță
Citatul cam lung, ce-i drept, l-am preluat din articolul „Criza datoriilor din agricultură. Realități, dorințe și soluții”, publicat de autor în Revista Fermierului, autorul însuși fiind un fermier din județul Brăila. După patru-cinci ani de secetă, n-am putea afirma că actuala criză a celei mai negre perioade din agricultura românească este de dată recentă și că toate oalele ar trebui sparte în capul actualului ministru al Agriculturii, Florin Barbu.
De ani de zile, ne plângem că sistemele de irigații sunt moarte în păpușoi, adică aproape inexistente. Fermierii cer sprijinul ministerului Agriculturii, vor subvenții și acoperirea pagubelor generate de ultimii patru-cinci ani secetoși, prin sprijinul fondurilor europene care, ca-n vorba populară parafrazată „îi vedem și nu sunt!”
IMPORTĂM CU MULT MAI MULT DECÂT EXPORTĂM! Așa cum o să explic mai spre finalul acestor simple note triste și alarmante, știindu-se că cea mai bună carne este cea de porc, în momentul de față noi exportăm un porc și importăm 400! După ce s-au confruntat cu șocuri severe și volatilitate ridicată în anii precedenți, piețele agricole din Uniunea Europeană dau niscaiva semne de stabilizare, deoarece costurile împrumuturilor au scăzut constant în ultimele luni, iar inflația alimentară a revenit la un ritm moderat.
Mediul macroeconomic general și al alimentelor indică posibile îmbunătățiri ale cererilor de produse agroalimentare, dar, cu toate acestea, perspectivele rămân supuse unui grad ridicat de incertitudine, legat de evenimentele meteorologice, de conflictele geopolitice și bolile animalelor și plantelor, după cum arată Comisia Europeană în raportul de toamnă, privind perspectivele pe termen scurt pentru piețele agricole din Uniunea Europeană.
Creșterea cererii de produse alimentare pe fondul unei producții mai scăzute ar putea duce la creșterea prețurilor, ceea ce va afecta direct România, o țară puternic dependentă de importurile alimentare.
SCĂDERA INFLAȚIEI ALIMENTARE. În aceste cumplite condiții, prețurile alimentelor au rămas relativ stabile în ultimele luni pentru majoritatea produselor, deși sunt în medie cu 32% mai mari față de anul 2020. De la Raportul de primvară al perspectivei pe termen scurt, condițiile meteorologice nefavorabile s-au dovedit a fi mai frecvente și mai dăunătoare, afectând producția și nivelurile de calitate ale culturilor majore.
RECOLTA DE CEREALE, CEA MAI AFECTATĂ. Producția de cereale din Uniunea Europeană a fost grav afectată, pentru 2024/2025 este estimată la 260,9 milioane de tone, cu aproximativ 7% sub media pe ultimii cinci ani, ceea ce reprezintă cea mai scăzută producție din ultimul deceniu. Acest lucru este cauzat de condițiile meteorologicr nefavorabile, de o reducere a suprafeței cultivate din pricina ploii excesive care perturbă planeta. Cele mai afectate culturi sunt grâul moale și porumbul, în timp ce producția de ovăz, orz și grâul dur este estimată să crească. Faptul că producția de grâu a României este mai mică, dar mai bună nu ne încălzește cu nimic. Ne referim la cele doar 9,8 milioane de tone, în condițiile unei suprafețe însămânțate de 2,3 milioane de hectare.
TRĂIM DIN IMPORTURI! Dacă în anii buni, deși este cam mult de atunci, agricultura producea și avea o mare contribuție la creșterea PIB-ului României, de data aceasta producțiile agricole nu ne mai ajung să hrănim populația României. Și, din această pricină, trăim din importuri. Adică, trăim pe datorie și asta conduce la creșterea deficitului!
Importăm, cum spuneam, foarte multă carne de porc și, pentru culturile vegetale, imense cantități de îngrășăminte chimice!
ION PREDOȘANU
