Motto: „Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut așa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deștept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie și cum să nu-ți fie fruntea, ca falnicii strămoși de odinioară mândru că poți spune: Sunt român!” – Alexandru Vlahuță
Promisesem că în simplele note de astăzi mă voi opri mai mult asupra Proiectului Legii Bugetului de stat și de asigurări sociale pe anul 2024, dar voi amâna această treabă pentru una din zilele viitoare.
Mai multe scurte lecturi m-au determinat să mă opresc asupra altor două teme, deloc rupte de viitoarea Lege a Bugetului de stat pe anul 2024. Am dat peste un citat superb și mobilizator pentru orice român, aparținând aceluia care se numește Alexandru Vlahuță, scriitorul și autorul celebrei și unicei “România pitorească”.
ÎNTĂRIREA POZIȚIEI ECONOMICE EXTERNE A ROMÂNIEI. O serioasă și amplă analiză a celor de la Ziarul Financiar îmi dă speranțe și afirmă cu certitudine următoarele: România își întărește poziția economică externă pentru că scade (sau se dezumflă) consumul și se ieftinește energia, potrivit unei analize a Ziarului Financiar.
Deficitul comercial la bunuri al României, considerat printre vulnerabilitățile macroeconomice al României, a scăzut în primele 10 luni din an cu 5,2 mld. euro, adică o scădere de aproape 22%, arată datele publicate de INS. Anul 2023 se anunță astfel a fi primul an în care deficitul comercial la bunuri al României scade, după criza din 2008-2009.
Atunci însă, importurile țării, adică de fapt puterea de cumpărare a populației se prăbușeau din cauza crizei economice și a măsurilor de austeritate din guvernarea Emil Boc – salariile din sistemul bugetar au scăzut cu 25%, salariile din sistemul privat deja scădeau, iar TVA, adică toate prețurile, a crescut cu 5 puncte procentuale, de la 195 la 24%.
Acum, cei mai mulți analiști financiari sunt de părere că scăderea deficitului comercial este mai degrabă un semn bun și vine pe fondul ieftinirii pe plan mondial a materiilor prime și a energiei, prin comparație cu prețurile uriașe din 2022. De asemenea, adaugă analiștii, este vorba și de o încetinire a cererii interne, adică populația a frânat cumpărăturile, după cum transmite Mediafax.
SCHEMA DE AJUTOR DE STAT. Dumitru Nancu, director general al FNGCIMM, a vorbit despre noua schemă de ajutor de stat.
„Am pregătit o nouă schemă de ajutor de stat”, afirmă domnia sa.
„Ne pregătim pentru anul 2024 – schema pentru ajutorarea companiilor afectate în urma agresiunii Rusiei asupra Ucrainei. Comisia nu va prelungi sistemul de garantare, și atunci am pregătit o nouă schemă de ajutor de stat. Ce am remarcat este că acest impact de multiplicare a fost dat (ca exemplu) de Comisia Europeană ca bune practici și pentru celelalte țări”.
ROMÂNIA, CA PILDĂ DE BUNE PRACTICI LA NIVELUL COMISIEI EUROPENE PRIVIND FONDURILE DE GARANTARE. În ultimul raport al Asociației Europene a Instituțiilor Financiare de Garantare, România a fost premiată, să spun așa, prin Fondul Național de Garantare, ca având volumul cel mai mare de garanții acordate ca număr dar și ca valoare către mediul de afaceri.
“Lucrul cel mai important în acest parteneriat public privat este faptul că aproape 20% din mediul de afaceri activ din România a beneficiat de acest program”, a mai spus Dumitru Nancu.
Iată, așadar, doar două aspecte pozitive: primul fiind legat de deficitul comercial al României, un progres față de anii trecuți, iar al doilea ca exemplu de bună practică la nivelul Comisiei Europene privind Fondul Național de Garantare. Despre anbele am vorbit mai pe larg mai sus și ne dau speranțe că economia României merge pe un făgaș bun!
ION PREDOȘANU
