Bugetul dăunează grav sănătăţii!

271
Ca la noi, la nimeni. Nici măcar ameninţarea neprimirii prea curând a celei de-a doua tranşe din împrumutul de la FMI nu-i dezmeticeşte pe guvernanţi. Timp pentru gândirea unui Buget serios, pe anul 2010, ar fi fost. Numai că (ne)specialiştilor lui Emil Boc le-a fost mai uşor să-l copieze pe acela din 2009. La fel cum au făcut-o şi cu programul de guvernare.

Acum, presaţi de timp, parlamentarii din comisiile de avizare s-au grăbit să scape de proiectul de buget şi tare mi-e teamă că la fel se va proceda şi cu amendamentele opoziţiei. Vreo 2.000 de amendamente au adus numai social-democraţii!

Geaba se căznesc analiştii economici de calitate, neancoraţi politic, să tragă semnale de alarmă. Ei vorbesc, ei aud. Printre observaţiile de căpătâi, analiştii economici au luat la puricat prevederile privind veniturile. Aşa, de pildă, veniturile sunt umflate spre a asigura un buget cu un deficit de doar 5,9% din PIB, aşa cum cere FMI, chiar dacă şi cheltuielile cresc cu 9,62%. Din păcate, nefiind un buget realist, aceste încasări nu se vor strânge conform prevederilor. La fel de grav, cum s-a întâmplat şi în 2009. Iar anul 2010 este un an de criză crâncenă. Dacă în anul trecut, guvernele Boc 1, 2 şi 3 s-au împrumutat ba la FMI, ba de la Banca Mondială şi Uniunea Europeană, plus de pe piaţa financiar-bancară pentru a umple golurile din buget, vă daţi seama ce va fi în 2010? Nici n-am început bine anul şi se caută un miliard de euro de la bănci pentru plata salariilor bugetofage şi a pensiilor. Înseamnă că până la sfârşitul lui 2010 Guvernul Boc 4 se va împrumuta masiv!
Liderul celui mai important partid din opoziţie, social-democratul Mircea Geoană declară că „Proiectul de buget pe 2010 nu corespunde priorităţilor momentului”, iar prim-vicepreşedintele PNL, Ludovic Orban, a obosit să tot afirme şi reafirme amatorismul de care dă dovadă executivul ce a elaborat un buget rupt de realitate.
Toate ca toate, dar discrepanţele dintre ministerele pedelizate şi cu creşteri importante faţă de 2008, adică acelea preferate la tăierea tortului de criză, şi cele mai totdeauna năpăstuite arată dezinteresul principalului partid de la putere – PD-L – pentru soarta poporului pe care pretindea, inclusiv în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale, că l-ar sluji. Dacă educaţia este veşnic neglijată, surprinde bătaia de joc în privinţa sănătăţii. Simbolic, cheltuielile pentru sănătate au crescut an de an. Cu toate acestea, sistemul sănătăţii publice decade mereu. De data aceasta, avem de-a face cu un dezastru naţional. Provocat de subfinanţare, de furtişaguri prin firme căpuşă, ca rod al unor guvernări neprofesioniste. Aşa cum este şi cea actuală. S-a crezut că trecerea de la un ministru al Finanţelor precum amatorul siderurgist băsesciano-videan Gheorghe Pogea, la specialistul Sebastian Vlădescu ar fi vreun progres. Deocamdată, nu se întrevede nimic bun.
Ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, s-a luat cu mâinile de cap la citirea Bugetului şi a declarat: „Nu sunt mulţumit de bugetul alocat domeniului sanitar, dar este un buget pentru un an de criză. Bugetul Ministerului Sănătăţii pentru 2010 este de 4.191,6 milioane lei, aproximativ la nivelul anului 2009, când au fost alocate 4.004,6 milioane de lei. Aşa cum s-a arătat în raportul privind sistemul sanitar din 2008 al Comisiei prezidenţiale este nevoie de un procent de 6% din PIB alocat Ministerului Sănătăţii în 4-7 ani.” Ministrul Sănătăţii, Attila Cseke, s-a bătut în comisiile celor două camere şi a obţinut o creştere mică, aparent neînsemnată, faţă de 3,6% cât era prevăzut în proiectul de buget la abia 4%. În realitate, vor fi mai puţine medicamente şi materiale sanitare în unităţile de primiri urgenţe (UPU) – 50% faţă de anul 2009 şi tot cu 50% mai puţin la banii pentru transfuzii sanguine. De infrastructura şi dificultăţile privind susţinerea programelor de sănătate ce să mai vorbim!
În disperare de cauză şi de înţelegere faţă de sănătate, ministrul Attila Cseke, după modelul taxei de viciu, s-a gândit la introducerea unei noi taxe, cea pe fast food. Doar cu intenţia de a susţine programele naţionale de sănătate. O măsură necesară, aflată în dezbatere publică, o măsură ce are în vedere o alimentaţie sănătoasă. Care ar conduce la scăderea îmbolnăvirilor şi implicit la scăderea cheltuielilor de sănătate, creşterea productivităţii, la creşterea speranţei de viaţă a locuitorilor României.
*
Colac peste pupăză, în coaliţie încep să apară fricţiunile. După ministrul UDMR nemulţumit de sumele prevăzute la bugetul sănătăţii, şi parlamentarii UDMR ameninţă că nu vor vota bugetul asigurărilor de stat pe 2010, nefiind de acord cu îngheţarea pensiilor! Punctul de pensie, alt motiv de discordie, n-a scăzut, iar lupta pentru mai binele românaşilor din Românica va continua şi în anii de criză.
Ion Predoşanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here