Am aşternut cu drag câteva idei şi gânduri pe care le-am avut în suflet şi într-un moment de inspiraţie, le-am trimis colegului nostru Vasile Gogonea, care ne-a onorat cu prezenţa lui la acest minunat eveniment!
Ştiu că prima dată ne-am întâlnit la aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Colegiului Naţional «Tudor Arghezi» din Târgu-Cărbuneşti, în anul 2007, când o «mână» de colegi am hotărât să începem să ne întâlnim în viitor cât mai des…Astfel, întâlnirile noastre care au urmat în anii 2010, 2015, 2016, 2017, 2018, apoi, după pandemie în 2021, şi cea din acest an 2022, pot spune că acelea de la început au avut o participare amplă, la care i-am avut împreună cu noi şi pe dascălii noştri: Albăstroiu Ion şi Bădiţa Ion – profesori de sport, pe domnul Dragoş Nicolae – scriitor şi profesor de Limba română, pe Mateescu Dumitru – profesor tot de Limba română, pe Mateescu Maria- profesor de Fizică, pe Petrescu Nicolae – profesor de Matematică.
Dar, trecând timpul, pot spune că la întâlnirile care au urmat, numărul celor prezenţi a scăzut, astfel că acum, la aniversarea celor 57 de ani, în anul 2022, ne-am întâlnit numai 11 colegi şi din păcate, nici un professor! Cea mai mare parte dintre cei absenţi se află acum în lumea celor drepţi şi gândurile noastre s-au îndreptat cu recunoştinţă către profesorii care ne-au călăuzit paşii către orizonturile ce se deschideau în faţa noastră, ca şi către dragii noştrii colegi care nu mai sunt printre noi!
Vreau să menţionez faptul că întâlnirile cu colegii de liceu ne transpuneau ca într-un vis în vremea adolescenţei noastre, când începeam să descoperim lumea şi visam să o cucerim! 
Eram curaţi la suflet, prieteniile legate – aşa cum s-a doveditsi la ultima întâlnire din 6 iulie 2022, rămânând vii peste ani!
La această întâlnire avem adunaţi 75 de ani de viaţă, trei sferturi de secol şi încă o dată am avut prilejul să ne amintim de tot ceea ce a însemnat minunaţii ani de liceu, ca să revedem bilanţul vieţii, al realizărilor noastre! Spre bucuria noastră, am constatat că spiritual întâlnirilor noastre a rămas nealterat şi la fel de tânăr.
Un moment deosebit al întâlnirii noastre a fost şi «participarea» fratelui meu, Cătănescu Florin, pe care l-am avut cu noi , folosind sistemul de comunicare «Whats App», chiar, am ciocnit, de la distanţă, un pahar cu vin, el aflându-se în California- USA, iar noi la Târgu-Jiu!
În încheiere, sperăm ca frumoasa noastră tradiţie să continue până la ultimul coleg care va închina un pahar de vin în amintirea tuturor! Doamne-ajută!
Adrian Cătănescu
