Expoziţia Naţională de arte vizuale “Brancuşiana copiilor” se află încă deschisă la Muzeul Judeţean “Al. Ştefulescu”, Tg-Jiu, după mai bine de la o săptămână de la vernisaj, încheind astfel şirul manifestărilor omagiale de anul acesta dedicateMarelui Maestru al sculpturii moderne, Constantin Brâncuşi.
Cele 453 de lucrări reprezintă suma participării la acest eveniment a 56 de unităţi şcolare (32 din judeţul Gorj) din învăţămantul preuniversitar (de la grădiniţe la şcoli vocaţionale de arte) şi a implicării a 72 de cadre didactice, 33 dintre acestea fiind din alte judeţe din ţară. Ne bucură prezenţa în epoziţie a unor lucrări ale elevilor din şcoli din Bucureşti, Timişoara, Hunedoara, Deva, Petroşani, Rădăuţi – Suceava, Bârlad, Vaslui, Iaşi, Paşcani, Craiova, Petreşti – Alba, Jilavele – Ialomiţa, de cele mai multe ori altele decât cele din anii anteriori. Aşadar, asistăm la o expoziţie complexă cu lucrări de pictură, grafică în tehnici diferite (creion, pastel, acuarelă, tempera, acril), în formate variate şi forme spaţiale realizate din hârtie, lut, carton, lemn şi alte materiale.
Asistăm, de asemenea, la o mare varietate stilistică în care găsim rezonanţe din curentele artei moderne – cubism, abstracţionism, expresionism, fovism, suprarealism, dar şi din arta naivă, iconografia bizantină, realism. Uneori găsim aceste diferenţieri stilistice la nivel regional. Astfel, zona Moldovei se prezintă, în mare, cu lucrări bine elaborate, dominate de gustul pentru naraţiune, simbolistică, detaliu. Ne aducem imediat aminte de frescele mănăstirilor bucovinene, de imagistica fanambuliscă a regretatului pictor D. Gavrilean din ţinuturile sucevene. Timişoara – cu elevi de şcoală vocaţională, gimnaziu şi liceu- realizează serii de compoziţii – variaţiuni pe teme brâncuşiene (“Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului”, “D-ra Pogany” etc), nelipsite însă de creativitate. Aceleaşi trăsături le regăsim şi la compoziţiile elevilor din Alba şi Hunedoara.
Bucureştenii – cei de la şcolile gimnaziale sunt orientaţi spre lumea basmului, a fantasmagoriei, spre zborul cu măiestrele vârtos colorate. La aceasta se adaugă şi lucrări cu geometrii aspre, perspectivice; peisaje autumnale şi primăvăratice, provenite de la şcoli primare din aceeaşi localitate.
Craiovenii au în vedere “lucrul bine făcut”, meticulos şi atent elaborat, cuminte.
Această gamă variată de coordonate stilistice o regăsim şi în lucrările elevilor gorjeni ca dominantă spre abstracţionism.
Unul din punctele slabe ale expoziţiei rămâne în continuare prezenţa minoră a lucrărilor tridimensionale. Pe socluri sunt doar câteva lucrări în carton, lut, lemn ale unor elevi de la liceul pedagogic din Bârlad (cu clase de arte), Şcoala Jilavele, Ialomiţa, şcolile gimnaziale “Pompiliu Marcea”, “Ec. Teodoroiu” Tg – Jiu şi Liceul Teologic Tg – Jiu. Foarte puţin!
Dacă acţiunea noastră este ultima din şirul manifestărilor omagiale, ne-am fi dorit să nu fie şi ultima la capitolul resurse, la sprijinul şi prezenţa acordate de instituţiile îndruite din judeţ. O expoziţie de anvergură cu peste 400 de lucrări nu ar trebui neglijată, realizarea unui catalog de expoziţie şi a unor premii s-ar impune şi ar fi şi un prilej de emulaţie şi calitate la ediţiile viitoare.
Prof. Gheorghe Plăveţi
