Am urmărit în ziua de 1 Mai 2011, cu interesul omului care este interesat şi preocupat de soarta operelor din Târgu Jiu ale lui Constantin Brâncuşi, precum şi de viaţa şi întreaga operă a sculptorului, o emisiune la postul de televiziune Realitatea TV, „dirijată afonic”, de vestitul terminator Mihai Tatulici. Jalnică şi enervantă emisiune! Ea a fost filmată la Târgu-Jiu, acasă la Brâncuşi.
Invitaţi spre a fi persiflaţi
Mă întreb, de ce moderatorul Tatulici şi insistenta lui asistentă a mai invitat la această emisiune brâncuşiologi de renume mondial, cum ar fi scriitoarea Sorana Georgescu-Gorjan şi pe scriitorul prof.univ.dr. Ion Mocioi, doctor în brâncuşiologie, pe poetul Laurian Stănchescu, precum şi pe oamenii politici şi de cultură ai judeţului Gorj, adică pe Florin Cârciumaru, vrednicul primar al Târgu Jiului, pe Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, care a onorat an de an comemorarea lui Constantin Brâncuşi la Mănăstirea Polovragi, alături de Ion Florescu, fostul prefect, pe senatorul Toni Mihai Greblă, pe deputatul Vasile Popeangă şi pe deputatul Mugurel Surupăceanu, precum şi pe Ovidiu Popescu, directorul Centrului de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi”, dacă nu i-au lăsat să vorbească absolut de loc. Cum le punea întrebarea invitaţilor, ne aşteptând răspunsul, se repezea să răspundă tot el, Tatulici, iar insistenta asistentă ce l-a însoţit, al cărei nume îmi scapă (dar nu-i nici o pagubă!), care oricum habar n-avea cine a fost Brâncuşi şi ce glorie a dat României – sărea, precum o lăcustă, dintr-o aberaţie în altă aberaţie a unor întrebări care se potriveau, cu tema pusă în discuţie, precum nuca-n perete.
Mirări şi enervări anti-brâncuşiene
Tema pusă în discuţie s-ar fi vrut a fi, dacă n-ar fi terfelit-o moderatorii, soarta patrimoniul cultural al judeţului Gorj şi, în special, cum sunt puse în valoare operele din Complexul Sculptural „Constantin Brâncuşi”.
Că terminatorul Tatulici a sărit de la Brâncuşi la Muzeul Satului Gorjenesc de la Curtişoara, cu nişte întrebări total aberante şi aiurite, nu a fost de mirare, avea cu el asistenta care-i ţinea isonul şi am constatat că a fost adusă în emisiune cu-n singur scop, acela de a enerva şi de a băga băţul printre gard.
Muzeul Brâncuşi creionat de primar, eclipsat de „reflecţii” hodoronc-tronc!
Degeaba le vorbea primarul Florin Cârciumaru despre muzeul Brâncuşi, ce se preconizează a se construi vizavi de Coloana Infinită, despre amenajarea peisagistică a celor două parcuri, al Coloanei şi al Porţii Sărutului, ce s-a realizat, după ce a venit el primar, conform planului iniţial de pe vremea construirii operelor, că Tatulici o ţinea una şi bună, ce-i cu havuzul vopsit în verde, ce se află (nu pe axa operelor) la o distanţă mare de Poarta Sărutului?
De ce se află acolo? că-i cică un chici. Degeaba le-a explicat directorul Ovidiu Popescu că acel havuz se află în parc din anul 1872 (Poarta Sărutului a fost construită în anii 1937-1938) şi că dacă l-ar fi deranjat pe Brâncuşi când a amplasat geniala-i operă ar fi fost mutat, că el, Tatulici, o ţinea una şi bună că havuzul deranjează şi că – ar fi fost culmea să întrebe! – de ce ţâşneşte apă din el.
Patrimoniul UNESCO – un fleac pe lângă apa de ploaie tatuliciană!
La întrebarea, pusă de insistentă, ce-l preocupă momentan pe directorul Ovidiu Popescu? şi când acesta a început să explice că-l preocupă stoparea infiltrării apei la Poarta Sărutului, că-l preocupă remetalizarea Coloanei Infinite (au trecut deja 12 ani de la ultima remetalizare) şi că a obţinut sprijinul criticului Nicolae Manolescu (directorul UNESCO pentru România) pentru a introduce în patrimoniul UNESCO Complexul Cultural Sculptural de la Târgu Jiu, asistenta lui Tatulici a deturnat planurile de viitor ale primăriei şi ale directorului complexului iarăşi spre havuz, ca răspunsul lui să se dilueze şi să iasă… apă de ploaie, aşa cum o dirija şi-i ţinea isonul Tatulici.
Muzeul de la Curtişoara, „desfiinţat” de doi afoni!
Degeaba le-a explicat Ion Călinoiu că nu-s probleme cu retrocedarea terenului la Muzeul Satului Gorjenesc de la Curtişoara şi că nu vor fi mutate casele, că ei – terminatorul şi asistenta – o ţineau una şi bună, ca gaia maţul, cum că se va închide muzeul.
Cronometrând, însumate, răspunsurile Soranei Georgescu-Gorjan, care a stat (neplătită) în studioul de la Realitatea TV de la Bucureşti, peste 120 de minute, la dispoziţia lui Tatulici, ale lui Ion Mocioi, care a stat la dispoziţia lor şi acesta peste 2 ore, nemaivorbind de timpul celorlalţi invitaţi, nu însumează 10 minute. În restul timpului au tocat şi-au tocat la vorbe-întrebări aiurea Tatulici şi asistenta-insistentă a lui.
Câteva concluzii necesare
Se desprind câteva concluzii: 1 – vroiau să-l plaseze într-o lumină de tornadă pe Florin Cârciumaru, tocmai pe omul care a făcut şi face foarte mult pentru Complexul Brâncuşi şi pentru artist în general; 2 – să minimalizeze importanţa celor doi scriitori amintiţi în contextul brâncuşiologiei mondiale; 3 – să dea apă la moară celor care susţin că noi, românii, nu-l merităm pe Brâncuşi.
Recomand celor de la Realitatea TV că, dacă-i preocupă aşa de mult soarta operelor brâncuşiene, ar fi mai bine dacă s-ar implica mediatic şi financiar, ca mormântul lui Constantin Brâncuşi din Cimitirul Montparnasse Paris să fie distinct, adică să fie numai al lui, cum ar fi creştineşte, nu să-l împartă cu alţii.
Prof. Ştefan I. Stăiculescu
