Brâncuși, comemorat la Mănăstirea Lainici

Sâmbătă, 12 martie 2016, Sfânta Lavră a Sfântului Irodion de la Lainici a găzduit, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, prin participarea nemijlocită a Preacuviosului Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu, Starețul Mănăstirii, ajutat de un ales sobor de preoți și călugări din obștea mănăstirii, slujba de comemorare care a fost închinată trecerii celor 59 de ani de la moartea lui Constantin BRÂNCUȘI, printr-un TE DEUM și o slujbă de pomenire la care au participat oficialități ale administrației județene și municipale în frunte cu domnul Ion Călinoiu, Președintele Consiliului Județean Gorj și Florin Cârciumaru, Primarul Municipiului Tg. Jiu, mulți oameni de cultură și credincioși care au răspuns cu amabilitate invitației d-lui dr. Ion Mocioi și d-lui profesor Ștefan Stăiculescu.

“Eu vreau să sculptez forme care pot da bucurie oamenilor”
Biserica Mănăstirii s-a dovedit primitoare pentru oamenii de cultură din Gorj și din Vâlcea, mulți pelerini care erau în trecere prin defileu și care s-au bucurat de momentele de sărbătoare duhovnicească.
La sfârșitul slujbei, Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu a cuvântat ca un veritabil brâncușiolog despre personalitatea și despre opera «părintelui sculpturii moderne», apreciind prin cuvinte inspirate că Brâncuși s-ar putea să fi fost un «iniţiat» în acele taine cosmice ale zborului, dând formă unor creații geniale care “se pot vedea cel mai bine din înaltul cerului, mai ales că desprinderea de sol, de pământul acesta și de viața trecătoare de pe pământ se deslușesc în creațiile cele mai telurice ale sculptorului”, ca o dorință a zborului spre infinit, Brâncuși făcând din Târgu-Jiul nostru cunoscut și arhicunoscut un veritabil centru al sacrului, cum ar spune Mircea Eliade. Invocând cuvintele sculptorului, prin care spunea: “Eu vreau să sculptez forme care pot da bucurie oamenilor”, Părintele Stareț se întreba și pe toți ne întreba, totodată, plin de subtilitate: “Ce altceva poate însemna Bucuria, dacă nu îndumnezeire, adică armonia trăită pe toate planurile?

“Ce altceva poate însemna Bucuria, dacă nu îndumnezeire, adică armonia trăită pe toate planurile”?
Da, semnificaţia creaţiei lui Brâncuşi a fost supusă diferitelor interpretări, iar una dintre acestea consideră că Masa Tăcerii ilustrează Cina cea de Taină, în care cei 12 Apostoli se află în jurul lui Iisus, iar cele 12 scaune din jurul mesei sunt Apostolii, pentru că Masa îl reprezintă pe Însuşi Iisus Mântuitorul nostru! Exprimându-se în termeni teologici, dar punctând cum se cuvine valoarea etică și estetică a operelor lui Brâncuși, Preacuviosul Părinte Stareț a încheiat cu înălțarea întru slava dumnezeiască a numelui celui care a dat omenirii esența simplității artistice și a geniului creator. După aceea, fiind invitat să ia cuvântul, dar, cu o firească emoție, domnul dr. Ion Mocioi a subliniat că, în linii mari, Poarta Sărutului este, de fapt, Monumentul Întregirii Neamului, în care Sărutul reprezintă Unirea, iar Aleea Scaunelor reprezintă parcurgerea unei anumite etape a vieţii prin soarta fiecăruia. Coloana Infinitului reprezintă urcuşul şi coborâşul vieţii, dar şi înălţarea la cer a sufletelor eroilor, pe când Masa Tăcerii reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostaşii români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, care măsoară simbolic timpul, şi sunt în număr de 12, amintind de numărul apostolilor. În concluzie, Masa reprezintă şi un simbol al reunirii familiei şi al meditaţiei, dorinţa lui Brâncuşi fiind ca lucrarea lui să determine renaşterea acestui vechi obicei străbun, mai ales că Poarta Sărutului reprezintă simbolic trecerea spre o altă viaţă.

“Suntem profund mișcați de ospitalitatea cu care am fost primiți la această frumoasă mănăstire”
Domnul profesor, Ștefan Stăiculescu a venit însoțit de o echipă complexă de la Vâlcea, incluzând pe domnii: dr. ing. Mihai Sporiș, Petre Cichildan și d-l general de armată, Iulian Ilie Gorjan, dar a ținut să puncteze ideea că operele care alcătuiesc Ansamblul de la Tg. Jiu reunesc într-o creaţie desăvârşită o minune făcută de mâinile artistului român, Brâncuşi, lăsându-ne o mare avere cu care ne mândrim oriunde în lume! A impresionat cuvântul d-lui Mihai Sporiș, care nu a ezitat să vorbească despre orizonturile spirituale pe care le descoperim în creația brâncușiană! D-l Președinte Ion Călinoiu a spus: “Suntem profund mișcați de ospitalitatea cu care am fost primiți la această frumoasă mănăstire! Merită să apreciem că Brâncuși este inegalabil, că a fost și este un exemplu strălucit de credincios ortodox. Să mulțumim obștei mănăstirii, care a organizat această minunată slujbă”! La rândul său, d-l Primar, ing. Florin Cârciumaru a accentuat ideea privind «revoluția» pe care a înfăptuit-o Brâncuși în sculptura modernă, mai ales prin Ansamblul monumental de la Tg. Jiu”. În încheierea comemorării lui Constantin Brâncuși, Preacuviosul Părinte Arhimandrit, Ioachim Pârvulescu a oferit o masă îmbelșugată în trapeza mănăstirii și a dăruit cu generozitatea-i cunoscută și afirmată prin «blagoslovenie» multe cărți frumoase din librăria sfântului lăcaș de cult și de aleasă cultură!
Profesor, Vasile GOGONEA