Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Acad. dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, vineri, 27 septembrie 2024, Biserica «Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul», din oraşul Târgu-Cărbuneşti, şi-a sărbătorit hramul în prezenţa unui număr însemnat de credincioşi din parohie şi din tot oraşul de pe malurile Blahniţei şi Gilortului. Sfânta Liturghie a fost oficiată de către un sobor de preoţi de parohie, printre care putem aminti: Adrian Vulpe şi Marius Murgiuc (Biserica «Sf. Ier. Martir Antim Ivireanul», Dan Dulămiţă (Parohia Târgu-Cărbuneşti), Popescu Ionuţ (Cărpiniş), Diaconiţa Gabriel (Cărbuneşti-Sat), Chesnoiu Cătălin (Pojogeni), Mărgineanu Iulian, fost proropop (Musculeşti), Miloşescu Iulian (Jupâneşti) şi alţii.
Cel mai de seamă Mitropolit al Ţării Româneşti din toată istoria ei!
În cuvântul de învăţătură duhovnicească, Preacucernicul Părinte Murgiuc Marius a subliniat importanţa sfântului sărbătorit, considerat pe bună dreptate, cel mai de seamă Mitropolit al Ţării Româneşti din toată istoria ei, cel care rămâne în calendarul Bisericii noastre ca o personalitate de o complexitate rar întâlnită, ca un tipograf, arhitect de biserici, caligraf, sculptor, predicator strălucit, cunoscător al multor limbi străine, deoarece mitropolitul de 
origine georgiană s-a dovedit în acelaşi timp a fi un bun chivernisitor al Bisericii, cu spirit filantropic şi cu adâncă aplecare spre nevoile credincioşilor pe care i-a păstorit. Ceea ce ne-a lăsat moştenire constituie opera sa omiletică, mai ales «Didahiile», (Învăţăturile), care ne arată că avem în faţă un gânditor de excepţie! Chiar, Mănăstirea «Antim» din Bucureşti, ctitoria sa, este şi ea un semn al iubirii de Dumnezeu şi al priceperii mitropolitului de a-L căuta pe Dumnezeu, iar testamentul scris de el mărturiseşte dragostea pe care o nutrea faţă de păstoriţii săi lipsiţi de cele material! Pentru toate aceste fapte, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut pe mitropolitul Antim Ivireanul în rândul sfinţilor la 21 iunie 1992. Meritele lui sunt cu atât mai mari, cu cât el n-a fost român ca etnie, dar, poate mai român ca mulţi etnici români! O preocupare de seamă a Mitropolitului Antim Ivireanul a fost zidirea sufletească a credincioşilor prin cuvânt, iar, vestitele lui «Didahii» sunt foarte 
valoroase prin conţinutul lor şi care demonstrează contribuţia sa remarcabilă la dezvoltarea limbii române! În decursul unui sfert de veac (1691-1716) a tipărit sau a supravegheat tipărirea a 63 de cărţi, dintre care 39 au fost lucrate de el însuşi, iar, după limba în care au apărut, 30 erau în greceşte, 22 în româneşte, una în slavoneşte, 6 slavo-române, 2 greco-arabe, una greco-română şi una greco-slavo-română. Pe când coordona activitatea tipografică la Mănăstirea Snagov, a deprins cu meşteşugul tiparului şi pe o seamă de ucenici, dintre care cel mai de seamă a fost Mihail Ştefan, cel care mai târziu a tipărit cărţi la Alba Iulia şi chiar în ţara natală a lui Antim, adică, în Iviria. În jurul tipografiilor de la Bucureşti, Snagov, Râmnic şi Târgovişte s-au grupat şi o serie de corectori, gravori şi traducători care au format o adevărată şcoală în vederea realizării unei corecte versiuni româneşti definită prin acurateţea termenilor, formându-se o adevărată mişcare intelectuală, a precizat Preacucernicul Părinte Murgiuc Marius. La finalul sărbătorii, credincioşilor prezenţi la slujbă le-au fost oferite pachete cu alimente de post şi câte un borcan cu miere!
Preot Paroh, Adrian VULPE
