Istoricul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”
Istoricul lăcaşului de cult ortodox de pe colina localităţii Mieluşei a fost transmis de înaintaşi până aproape de zilele noastre foarte sumar: „Cu ajutorul Domnului, această Sfântă Biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului din parohia Toiaga, fost cătunul Mieluşei, comuna Slăvuţa, judeţul Dolj, s-a construit în 1720 cu ajutorul bănesc al domnului Ivănescu Ion. Fiind din lemn şi din cauza intemperiilor a fost nevoie de iniţiativa domnilor Ioana Dudeanu şi Ion Ghe. Ivănescu, precum şi a enoriaşilor. În anul 1918 s-a reparat în totalitate, folosindu-se ca material de construcţie cărămida, iar ca tencuială nisip şi var pe aproximativ 70 % din suprafaţa sa.
Trecând 96 de ani de la reparaţia din anul 1918, igrasia foarte avansată a impus o altă reparaţie capitală între anii 2014-2015 la iniţiativa Preacucernicului preot paroh Nicolae Dîrnu. S-a reparat în totalitate şi a fost pictată de către pictorul Peter Teo Toader din Cluj-Napoca cu ajutorul financiar al directorului Tudor Băluţă, Consiliul Local şi al administraţiei Primăriei Stoina – doamna primar Ioana Buşe, Consiliul Judeţean Gorj şi binevoitorilor donatori şi binefăcători enoriaşi ai acestei parohii.
În ziua de hram a Bisericii a avut loc şi slujba de binecuvântare a lucrărilor.
Doamne, cu nădejde pentru urmaşii noştri, păzeşte casa ta!
***
În continuare, enoriaşii prezenţi au aflat numele meşterilor care au realizat acoperişul din şindrilă cât şi a donatorilor binefăcătorilor la această Sfântă Biserică. Meşterii acoperişului: 1. Petru Popa, comuna Albac, satul Bărăşti nr. 45, judeţul Alba; 2. Vasile Negrea, comuna Albac, judeţul Alba; 3. Dănuţ-Claudiu Petruşel, comuna Albac, judeţul Alba; 4. Vasile Han, comuna Albac, judeţul Alba; 5. Titel Turbatu, satul Valea Pojarului, comuna Bustuchin, judeţul Gorj (partea de zidărie şi turnarea betonului, precum şi a căilor de acces).
Donatorii şi binefăcătorii la această Sfântă Biserică: consilierii Ion Lupu, Ilie Bondoc, Ion A. Mihart, Cantor Mihai Popa, Dumitru Drăgoianu.
Mieluşei: Adrian Moldoveanu, Ion Trăncău, Cristinel Anghel, Antonie Ivănescu, Nica Mihart, Ana Gruia, Paul Moldoveanu, Ion Drăgoianu, Elena Mihart, Adrian Mihart, Zoia (Aurica) Andrei, Gheorghe Şelaru, Dumitru Popa, Ion N. Sandu, Anton Tomescu, George Alecu, Elena Caşban, Dumitru Coşban, Ilie Staicu, Gheorghe Popa, Aurel Radu, Zina Călănescu, Paul Bădescu, Ilie Ghimpău, Anton Despa.
Ulmet: Petre Truşcă, Constantin Stoian, Paula Ion, Ecaterina Ciontu, Elena Gălbioru, Ion N. Sandu, Cornel Sandu, Ion Ciontu, Ioana Praschiv, Ilie P. Truşcă.
Slăvuţa: Ion Avram, Maria Ungureanu, Gheorghe I. Drăghici-Slăvuţescu.
Obiceiuri din popor de Sfânta Mărie Mare
1. Fete de măritat au cules flori şi au venit apoi cu ele la biserică pentru a fi sfinţite. După slujbă le-au adus acasă şi le-au pus la icoana Maicii Domnului. Tradiţia spune că astfel fetele se vor bucura de sănătate şi vor avea o soartă mai bună. Se crede că aceste flori primesc puteri vindecătoare şi alină durerile, iar casa în care se află va fi ferită de rele.
2. Ziua Sântămăriei Mare desparte vara de toamnă, iar dacă trandafirii înfloresc înaintea marii sărbători înseamnă că va fi o toamnă blândă şi lungă. Şi cum foarte multe fete au venit cu trandafiri…
3. S-a respectat şi obiceiul de dragoste legat de sărbătoarea Sfintei Maria. Tradiţia populară spune că năpraznicul este o plantă dragă Maicii Domnului. Aflată în căutarea iubirii adevărate, o fată care poartă în această zi un fir de năpraznic în sân şi se roagă, va putea să-şi găsească sufletul-pereche.
4. Foarte multe fete au venit cu busuioc căci tradiţia spune că cele care vor să-şi vadă ursitul trebuie să-şi pună sub pernă un fir de busuioc sfinţit li Sânta Maria le va aduce chipul acestuia în vis.
Momentul inedit
Evenimentul religios a avut şi un moment inedit al său prin venirea unui grup foarte numeros de fete şi băieţi de la Şcoala Generală din Stoina în costume naţionale cu cusături gorjeneşti, reeditând obiceiuri şi tradiţii care se practicau în vechime, când oamenii veneau la biserică îmbrăcaţi în costume populare cusute în casă în timpul iernii. Spre finalul evenimentului religios, elevii din Stoina au susţinut un scurt program artistic foarte plăcut celor prezenţi. Această iniţiativă care a constituit momentul inedit din programul religios se datorează Consiliului Local şi administraţia Primăriei, primăriţă doamna Ioana Buşe, cea care s-a făcut luntre şi punte pentru a face rost de bani pentru cumpărarea costumelor naţionale şi a instrumentelor muzicale. Un grup de fete au interpretat la nai un potpuriu de cântece şi jocuri populare foarte bine primite de cei prezenţi, aplaudându-i îndelung pe interpreţi.
Prin realizarea acestui moment folcloric s-a încurajat asumarea promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale locale şi a celor naţionale ale poporului român, realizându-se o coeziune socială necesară în vremurile de acum împreună cu Biserica Ortodoxă.
Prof. Gheorghe I. Drăghici-Slăvuţescu
