Berica lui Bunilă – Vacanţă pe stil vechi

265

bunilaAnul acesta se pleacă în vacanţă înainte de 15 iunie. Două zile de vacanţă în plus sunt necesare nu numai copiilor, ci şi clasei politice obligată să-şi încheie această sesiune taman la sfârşitul lunii, atunci când va trebui să spună poporului român cu ce s-a îndeletnicit fiecare parlamentar într-o jumătate de mandat.

Desigur, jumătatea de mandat a parlamentarilor se consumă după sesiunea de toamnă, însă acest amănunt nu ne împiedică să spunem că în toamna lui 2010 niciun parlamentar de uninominal nu se va mai interesa de Parlamentul României şi doar de posibila sa realegere, o misiune deja imposibilă luând în calcul cât de bine au putut să-şi reprezinte alegătorii. Profesorii şi suplinitorii pleacă însă în vacanţă, odată cu copiii şi se vor întoarce la toamnă mai puţin cu 15.000 şi mai săraci cu 25%. Copiii, care vor trebui să înveţe după o lege nouă, vor afla că nu mai au pentru ce să înveţe, iar alţii că nu mai are cine să-i înveţe. Probabil că de aceea era necesară şi reducerea şcolilor şi finanţarea pe cap de elev pentru că, altfel, nu se puteau face economii la buget. Marile economii s-au făcut în anii din urmă, când s-au reabilitat toate şcolile, fiecare cu câte un deviz de lucrări consistent pentru că erau bani la buget şi trebuiau cheltuiţi. Atunci, la plecarea în vacanţă, participanţii de la licitaţii primeau bonus din comisioane, bani de vacanţă la mare, la munte şi până „colea … în Europa”, pentru că fiecare profesor cu notorietate trebuia stimulat. Acum, profesorii s-au făcut că participă şi la grevă şi la bacalaureat, aşa cum se vor face că se odihnesc în această vacanţă deşi, între noi fie vorba, ştiinţa lor de joc la două capete îi va aduce pe unii în starea de a fi câştigători ai crizelor. Am auzit zilele trecute că un grup de specialişti din minerit s-ar fi pricopsit cu câte 10.000 de lei şi mai bine, în baza unei sentinţe parţiale atacate la Curtea de Apel unde se pare că n-ar prea avea sorţi de izbândă. Cei 10.000 de lei compensează cumva şomajul tehnic la care au fost obligaţi pentru reglarea prieteniei dintre mineritul de stat şi cel privat. Aşa se va întâmpla şi cu şcolile … Suplinitorii vor da în judecată toate şcolile desfiinţate şi pentru că nu le va reprezenta nimeni, ei îşi vor recâştiga drepturile. Statul, care are alte probleme de rezolvat, le va plăti în mod firesc daunele tot aşa … pe o sentinţă parţială. Obligaţi să sature clientela politică, guvernanţii nu se vor uita la nişte mizilicuri, deşi cel mai umil premier din istoria României a ameninţat că va face plăţile undeva, prin 2012-2013, adică atunci când estima el că va pierde puterea. Pentru Boc, plecarea profesorilor nu este o cruciadă, ci doar un moft, deoarece odată cu apariţia învăţământului privat, cine vrea să înveţe mai trebuie să şi plătească. Poate de aceea se comasează şcolile pentru că, scăzând calitatea învăţământului creşte calitatea vacanţelor, în fond şi la urma urmei, orice neinstruit munceşte fizic şi la plecarea în vacanţă nu are nevoie de un alt confort decât un pat în care să doarmă şi un tain zilnic fără pretenţii. Aşadar, scopul întregii tevaturi ţesute în jurul şcolii, al concedierilor şi al scăderilor de lefuri este unul singur: inducerea stării de agitaţie psiho-socială, stare în urma căreia omul de rând nu mai are dreptul la fericire. Faţă de asemenea abordare, orice joc politic devine periculos, cu atât mai mult partitura după care s-au câştigat alegerile din 2004 încoace. Năstase avea dreptate, pe acest teritoriu certificat internaţional al statului român, sunt de fapt două Românii: una mare şi atipică a României oculte, rarefiată dar foarte bine structurată şi alta înghesuită a României naive în care oamenii nu au nici măcar calitatea de suplinitori la şcoala vieţii, ci doar dreptul la suferinţă. De aceea, nu le promiteţi copiilor marea cu sarea … Marea va rămâne pentru ei o iluzie, iar sarea va fi foarte scumpă. Ca să nu mai vorbim de celelalte scumpeturi pe care trebuie să le strângeţi în toată vacanţa aceasta: bani pentru haine şi rechizite, bani de transport sau de cazare dacă şcoala care va rămâne este prea departe de casa părintească, bani pentru alocaţia de hrană, atenţie: dacă veţi proceda ca Guvernul Boc să reduceţi toate aceste cheltuieli cu 25% atunci copiii voştri ar putea să-şi ia zborul mai din vreme, spre alte zări de criză.

Constantin Bunilă

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here