Bengliu Grigore Ioan General de Corp de Armată – un nedreptăţit al destinului –

563

GENERAL DE CORP DE ARMATĂ BENGLIU GRIGORE IOAN
S-a născut la 16 noiembrie 1881, în oraşul Tg-Jiu, judeţul Gorj. A îmbrăţişat cariera militară, prin care şi-a câştigat o frumoasă poziţie în societate.
Autorul îşi cere scuze pentru imposibilitatea de a detalia calităţile, aprecierile şi rezultatele de excepţie obţinute în importantele funcţii deţinute în armată, atât pe timp de război (în Bătălia de la Jiu), cât şi în timp de pace.
Aceasta, deoarece dosarul personal al generalului gorjean nu se mai găseşte în arhivele militare, fiind luat de organele de justiţie în momentul arestării, la începutul lunii octombrie 1940. Totuşi, redăm în continuare elementele esenţiale din CRONOLOGIA CARIEREI MILITARE a generalului Ion Bengliu.
img157Prin Decretul Lege nr.3094/1940 este scos din cadrele active ale armatei fiind învinuit de „crime şi delicte” împotriva mişcării legionare şi arestat.

DATE ŞI INFORMAŢII UTILE (punere în temă)
La începutul lunii octombrie 1940, generalul Ion Antonescu (ministru de război) a constituit o comisie, care avea ca misiune de „cercetare şi trimitere în judecată” a persoanelor care au comis crime şi delicte cu prilejul reprimării acţiunilor politice, începând cu ianuarie 1933.
Pe data de 16 octombrie, comisia oferă primele rezultate ale misiunii încredinţate, emiţând o serie de mandate de arestare împotriva unor conducători politici sau foşti miniştri, învinuiţi de “crime şi delicte” împotriva mişcării legionare.
Printre aceştia se numărau: generalul Gabriel Marinescu, fost ministru de interne în 1939; generalul de divizie Ion Bengliu, care îndeplinea în 1938 funcţia de Inspector general al Jandarmeriei, iar în anul 1940 devenise comandant al Corpului de Jandarmi şi a Forţelor de Pază şi Intervenţie a teritoriului; colonelul-magistrat Vasile Zeciu; maiorii de jandarmerie Iosif Dinulescu şi Aristide Mecoveanu etc. Mandatele de arestare erau emise pentru închisoarea Văcăreşti şi trimise spreexecutare Prefecturii Poliţiei Capitalei, patronată de colonelul legionar Zăvoianu.
Legionarii au făcut totul pentru ca mandatul celor arestaţi ca şi acelea ce urmăreau a se emite ulterior, să fie expediate către închisoarea militară Jilava, aflată în acele momente sub comanda poliţiştilor legionari, care acţionau după bunul lor plac.
Astfel, spre sfârşitul lunii noiembrie 1940, în închisoarea militară Jilava se aflau arestaţi un număr de 28 de persoane, având mandate emise de organele de procuratură sau de către “comisia de anchetă criminală”. În afară de aceştia, legionarii au mai închis, ilegal, 37 de persoane, reţinute în mod samavolnic.
După săvârşirea actelor criminale, legionarii s-au dus la corpul de gardă, şi au început să intoneze cântece legionare.
Bilanţul tragicelor fapte număra 64 de morţi. Printre aceştia a căzut pradă gloanţelor şi generalul gorjean Ion Bengliu.
Legionarii au hotărât ca, în noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, să se treacă la deshumarea osemintelor lui Corneliu Zelea Codreanu şi a celorlalţi legionari care fuseseră ucişi în noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 din ordinul personal al regelui Carol al II-lea, ordin dat în timp ce se întorcea în ţară de la o întâlnire avută cu Hitler. Ei fuseseră înmormântaţi în incinta închisorii Jilava, într-o groapă comună, sub o cupolă de beton.
Asasinatul în masă a fost comis în acea noapte de un grup de legionari, conduşi de comandantul Dimitrie Grozea, unul din cei mai feroce legionari.
D. Grozea, însoţit de un chestor şi un emisar legionar, a sosit la fortul Jilava, unde a contactat garda legionară de schimb a închisorii. Grozea i-a adunat pe legionarii aflaţi în fort şi le-a ţinut un discurs, spunându-le că a venit vremea “răzbunării Căpitanului”. A format echipe, pe care le-a repartizat conform unei liste aduse cu el în oraş şi le-a explicat modul în care urmau să “lucreze” după trecerea rondului militar. Ce a urmat aflăm din descrierea unui participant direct la măcel, soldatul Constantin Manea, din corpul de gardă:
“La ora 1 şi 30 de minute, rafalele măcelului au zguduit pereţii închisorii. Am auzit zgomote mari făcute de garda legionarilor (aşa-zisa pază legionară), paşi apăsaţi de defilare, cântece pe culoarele unde erau înşirate celulele deţinuţilor şi, în acelaşi moment, am văzut grupe de legionari cu revorverele în mâini, care s-au împărţit câte trei sau patru la fiecare celulă şi au început să tragă în deţinuţi (…) După aceea, îngrozit de cele petrecute, am mers să văd ce s-a întâmplat în celule şi am observat că toţi deţinuţii erau morţi, plini de sânge, trântiţi pe jos, unul peste altul, iar în celule sobele, mesele şi scaunele răsturnate şi o dezordine ce nu se poate descrie.”

România
CURTEA MARŢIALĂ
A COMANDAMENTULUI MILITAR AL CAPITALEI
Secţia a III-a

F.P.112007/0362
SENTINŢA Nr. 145 din 9 iulie 1941

Curtea Marţială a Comandamentului Militar al Capitalei, întrunită în şedinţă publică pentru a judeca masacrul efectuat de legionari, constată următoarele:
ÎN FAPT
În noaptea de 26/27 noiembrie 1940, în celulele corpului Închisorii Militare Jilava au fost asasinate 64 persoane, foşti demnitari ai statului, ofiţeri superiori, magistraţi, civili şi militari, funcţionari superiori de stat, ofiţeri de jandarmi, agenţi de poliţie, şi anume:
1)Moruzov Mihail, prezentând 8 răni prin împuşcare în gât, faţă, abdomen şi umăr;
2)……..
13) General de corp de armată Bengliu Ion, prezentând 10 răni, împuşcat în cap, obraz, abdomen şi membrele superioare.
Uciderea tuturor acestora s-a făcut, după cum se constată în cele 58 de rapoarte medico-legale şi 4 rapoarte de autopsie, prin armă de foc, unele din cadavre prezentând însă şi răni tăiate în profunzimea capului şi a feţei.
* * *
Acestor atentate li se adăugau zilnic bătăi, vexaţiuni, expuneri la stâlpul infamiei. Se creează astfel o stare de instabilitate. Între legionari şi Antonescu apar foarte repede mari fricţiuni.
La 30 noiembrie, generalul Ion Antonescu – preşedintele Consiliului de Miniştri – investit la 6 septembrie 1940 “cu depline puteri pentru conducerea Statului român” a dispus desfiinţarea poliţiei legionare, destituind pe prefectul Poliţiei Capitalei, colonelul Zăvoianu, colaborator apropiat al lui Horia Sima şi unul dintre principalii autori din umbră al masacrelor din 26/27 noiembrie. Printr-un decret se pedepseau cu moartea crimele de genul celor săvârşite la Jilava. S-au dat dispoziţii în vederea demiterii prefecţilor vinovaţi de asasinate şi a primarilor legionari. Gărzile legionare au fost desfiinţate. S-a interzis deţinerea de arme.
De asemenea, la 22 ianuarie 1941, Ion Antonescu trece la înlăturarea definitivă a legionarilor. Destinul generalului Ion Bengliu, cândva cu frumoase perspective ale carierei militare, se frânge pentru totdeauna. Cauza tragică a morţii bravului general gorjean: Dictatura politică a acelor vremuri tulburi. Generalul Ion Bengliu a fost unul din cei mai capabili şi energici generali din Jandarmeria Română, al cărui nume nu va putea fi ignorat niciodată de istoria naţională.
General de divizie (R) Prof.univ.C-TIN ISPAS

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here