Românii au anumite preferinţe când vine vorba să fenteze statul, îmbrăţişând evaziunea fiscală. Marfa tranzacţionată cu numerar, neînregistrată în contabilitate, ori facturile fictive plimbate în interiorul holdingurilor sunt doar două dintre metodele comercianţilor pentru a evita Fiscul.
„Pe lângă ingineriile financiare complexe, specifice infracţiunii de spălare a banilor, în România sunt utilizate şi metode rudimentare. De exemplu, avem cazuri în care un pensionar, care are un venit lunar de 200 de lei, achiziţionează o vilă de două milioane de euro”, exemplifică Adriana Popa, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Potrivit acesteia, fenomenul este în special întâlnit în zona tranzacţiilor cu bani gheaţă, care nu implică băncile.
„Domeniul tranzacţiilor imobiliare este foarte sensibil în ceea ce priveşte spălarea de bani, fiind înregistrat un volum impresionant de tranzacţii în numerar. În ţara noastră nu există o autoritate de reglementare la nivelul activităţii din acest domeniu, iar statutul de agent imobiliar nu este clar definit”, declară Alexandru Codescu, şeful Direcţiei de Supraveghere şi Control din cadrul ONPCSB.
Anul trecut, reprezentanţii instituţiei au strâns de la birourile notariale circa 33.000 de rapoarte de tranzacţii în numerar care depăşesc 15.000 de euro.
Animale şi cereale la negru
Alte domenii prielnice pentru evaziunea fiscală sunt agricultura şi comerţul cu combustibil. Circa 10% din cercetările finalizate în 2009 vizând achiziţiile agricole de cereale, fructe sau chiar animale vii s-au încadrat la spălare de bani, faţă de 5% în 2008.
Specialiştii spun că semnalul e dat de numărul mare al retragerilor de numerar – peste 15.000 euro, pe care o firmă le efectuează într-o perioadă scurtă. În 2009, amenzile s-au ridicat la 1,5 milioane lei, de şase ori mai mult faţă de 2008.
Selecţie realizată de DANIELA SCAFEŞ
