Bancnote de 500 de lei cu Brâncuşi, vândute pe OLX

Bancnota de 500 de lei din 1991, cu chipul lui Constantin Brâncuşi, a fost prima bancnotă emisă în perioada post-revoluţionară. Acum, colecţionarii pot achiziţiona aceste bancnote pentru preţuri cuprinse între 6 şi 100 de lei.

În 1991 a fost dat startul unei noi emisiuni monetare de bancnote. Prima din noul “lot” a fost bancnota de 500 de lei, apărută în 1991, urmată mai târziu în acelaşi an de cele de 1.000 de lei, 5.000 de lei. Emisiunea monetară a fost continuată în 1992, când au apărut bancnotele de 200 şi de 500 de lei. În 1993 a fost scoasă bancnota de 5.000 de lei, în 1994 cea de 10.000 de lei. Figura lui Brâncuşi de pe bancnota de 500 de lei este şi acum emblematică pentru colecţionari, iar cei care mai au pe acasă astfel de bancnote le-au scos acum la vânzare pe cel mai cunoscut site de anunţuri din ţară. Astfel, bancnotele cu figura sculptorului gorjean se vând pe OLX la preţuri începând de la 6 lei, valoarea maximă cerută de un vânzător fiind de 100 de lei.

Preţul cel mai mic cerut pentru o bancnotă cu chipul lui Brâncuşi, este dintr-un anunţ postat de un vânzător din Iaşi, “bunul” datând din anul 1991. De asemenea, tot pe OLX, mai sunt vândute bancnote cu figura sculptorului emise în anul 1992 la preţul de doar 15 lei. Alte preţuri pentru aceste piese de colecţie sunt situate la valoarea de 10 lei, 20 lei, 25 lei, 27 lei, cea mai scumpă fiind a unui vânzător din municipiul Bucureşti. “Vând bancnotă de 500 lei cu Constantin Brâncuşi, seria A. 0011, la preţul de 100 lei negociabil”, se arată în anunţul postat de un bucureştean.

Simbolurile brâncuşiene, importante în istoria BNR
Pe bancnota cu valoarea nominală de 500 de lei, emisă în ianuarie 1991 şi apoi din nou în luna aprilie a aceluiaşi an, este imprimată o imagine a sculptorului în atelierul său. Autorul designului este gravorul Octavian Penda, la rândul său un cunoscut artist plastic, ale cărui semnătură şi monogramă apar pe faţa bancnotei tipărite la Imprimeria Băncii Naţionale a României, având culorile dominante maro, albastru-verzui şi galben. Octavian Penda a reinterpretat poate cel mai cunoscut autoportret fotografic al lui Brâncuşi realizat în atelierul său din Paris. Astfel, pe bancnotă, Brâncuşi este figurat şezând pe Masa Tăcerii, având alături unelte, un scaun şi un fragment din Coloana fără Sfârşit în spate, trei dintre elementele ansamblului de la Târgu-Jiu. Totodată, o “Măiastră” este figurată şi pe noua bancnotă cu valoarea de 500 de lei, pusă în circulaţie în luna decembrie 1992. Bancnota a fost tipărită la Imprimeria Băncii Naţionale a României, designul bancnotei fiind realizat tot de Octavian Penda. De data aceasta însă, culorile sunt gri deschis, albastru şi maro roşcat. Pe faţa bancnotei sunt figurate portretul în semi-profil al lui Brâncuşi, mai tânăr decât în reprezentarea de pe bancnotele din 1991, o pasăre măiastră, un fragment din Coloana fără Sfârşit şi o multitudine de elemente decorative, stilizări ale mai multor lucrări ale sculptorului român, unele reluate şi pe versoul bancnotei. Un alt tip de zbor este surprins de Brâncuşi în reprezentarea “Cocoşului”, temă reluată de foarte multe ori de-a lungul anilor. “Cocoşul” este ilustrat pe versoul bancnotei din 1992 alături de alte capodopere ale artistului: Poarta Sărutului, Oul şi Domnișoara Pogany.

De asemenea, pentru a marca împlinirea a 125 de ani de la naşterea marelui maestru, Banca Naţională a României a emis, în martie 2001, o monedă din aur cu valoarea nominală de 5.000 de lei. Gravată de Vasile Gabor, moneda bătută la Monetăria Statului într-un tiraj de 500 de exemplare are un design simplu și curat, asemenea operelor lui Brâncuși, având reprezentate pe avers un fragment din Coloana fără Sfârșit, valoarea nominală, inscripția ROMÂNIA, stema țării și anul emisiunii, iar pe revers bustul sculptorului, semnătura acestuia și inscripția CONSTANTIN BRÂNCUȘI 1876-2001.
Izabella Molnar