Balanţa de plăţi şi datoria externă – iulie 2022

942

În perioada ianuarie – iulie 2022p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 14 931 milioane euro, comparativ cu 9 122 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 5 292 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 659 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 2 492 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 316 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 5 505 milioane euro (comparativ cu 3 830 milioane euro în perioada ianuarie – iulie 2021), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4 153 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 352 milioane euro.
În perioada ianuarie – iulie 2022, datoria externă totală a crescut cu 5 816 milioane euro. În structură:
• datoria externă pe termen lung a însumat 96 343 milioane euro la 31 iulie 2022 (68,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,8 la sută față de 31 decembrie 2021;
• datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2022 nivelul de 44 090 milioane euro (31,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 17,7 la sută față de 31 decembrie 2021.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lu ng a fost 13,3 la sută în perioada ianuarie – iulie 2022, comparativ cu 16,4 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2022 a fost de 4,3 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2022 a fost de 76,6 la sută, comparativ cu 81,9 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice
1. Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
2. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.
3. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;
3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);
3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.
4. Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
5. Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).
6. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între s erviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
7. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
8. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).
Următorul Comunicat de presă lunar ,,,Balanța de plăți și datoria externă”, va apărea pe data de 14 octombrie 2022.
M.P.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here