Într-o lume complicată și nesigură, în primul rând, din motive de varii interese, adversități și conflicte globaliste și zonale, omul încă nu găsește calea înțelepciunii faptelor bune și cu putință rostul vieții sale, liniștea și pacea socială, șansele și un destin mai sigur pentru viitor. Și de ce nu, să găsească și acele momente de înțelegere, amiciție și bunătate interioară, care fac bine stării de spirit și sănătății umane. Nu în ultimul rând, într-o lume confuză și cu încă atâtea necunoscute, care pot determina grave pericole în biodiversitatea mediului în care trăim, este necesar interesul pentru informare și cunoaștere, cu atât mai mult cu cât cărți și posibilități de cercetare și informare încă mai avem, însă, din păcate, tot mai puțini cititori.
Așadar, să vedem ce se mai întâmplă în lumea aceasta ciudată și rebelă, căutând să-i înțelegem rostul și mai ales ce putem să facem împreună, cu capacitățile ființei noastre, pentru a găsi mijloacele necesare și a răspunde mai bine multiplelor provocări care frământă astăzi Planeta, punându-i până la urmă existența într-un real pericol. Păi, înainte de toate, pământenii deși simt marile pericole, cum ar fi, bunăoară, epuizarea rezervelor de hrană, continuă să neglijeze nesiguranța alimentară, chiar mai mult, ignoră cam tot ceea ce înseamnă resurse și sisteme de alimentație. Și ne referim aici, în principal la folosirea biodiversității într-un mod sustenabil, astfel încât să se poată răspunde mai bine pericolelor climatice, dar producând necesarul existenței umane, într-o manieră care nu afectează mediul înconjurător. Altfel, din analizele FAO (Organizația pentru alimentație, de pe lângă Națiunile Unite), reies cauzele care deja își pun amprenta grav pe resursele de hrană ale omenirii, amintind între multe altele doar defrișările masive, noxele și poluarea accentuată, iar de aici efectele: schimbările climatice și încălzirea globală, deșertificarea galopantă, modul haotic și defectuos al utilizării terenurilor și mijloacelor agricole, scăderea rezervelor de apă. Nu în ultimul rând, este vorba de pierderea accentuată a diversității în domeniul alimentației mondiale, având în vedere că datorită climatului ostil, în ultima jumătate de sec. XX și început de sec. XXI aproape un sfert din circa 4000 de specii sălbatice sunt într-un declin îngrijorător de viață.
Și deci, situația existentă se complică și mai mult, în condițiile în care, potrivit estimărilor ONU, populația Terrei va crește până în 2050 la aproape 10 miliarde (9,8) locuitori, de unde reiese și concluzia că, dacă nu se vor găsi cât mai repede soluțiile creșterii producției agricole globale, atunci se vor ivi fără niciun fel de îndoială criza alimentară, foametea și malnutriția la scară planetară. Deja, pe Glob se simte o reducere a producției agricole, iar în acest moment subnutriția lovește circa 300 milioane de oameni, iar malnutriția aproape 930 milioane, persoane de diferite vârste. Iar dacă mai sunt speranțe, cel puțin de a ameliora fenomenul, atunci trebuie găsite și soluțiile de a hrăni și alimenta populația globală, într-o continuă creștere. Or, ele există, dacă ne referim doar la faptul că, folosindu-ne de biodiversitate se poate îndepărta pericolul. Mai exact, deși există pe Terra, între altele, circa 6000 de specii de plante care pot fi folosite în alimentație, mai puțin de 200 sunt consumate pe scară largă, din care doar nouă reprezintă cea mai mare parte din producție. Pe de altă parte, Oceanul planetar, prin biodiversitatea sa, continuă să fie un rezervor de hrană foarte important, dar cu condiția indubitabilă a protejării mediului natural, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală va deveni până în anul 2050, o amenințare din ce în ce mai mare pentru biodiversitate, de unde și grija permanentă a omului pentru protejarea și apărarea mediului său înconjurător.
În același timp, se pare că niciodată nu este prea târziu pentru îmbunătățirea alimentației și stilului de viață, ceea ce, fără îndoială ar preveni sau reduce riscul de apariție a diverselor boli, cu precădere digestive și cardio-vasculare. Și iată, ce reiese dintr-un studiu al Asociației americane a Inimii, anume că toate tipurile de alimente cu coajă lemnoasă prezintă beneficii, scăzând riscul de apariție a bolilor de inimă. Fie că este vorba de cele care cresc în copaci, precum nucile, migdalele și alunele de pădure, sau arahidele care se dezvoltă în pământ. Dar cu o singură condiție, consumul să fie moderat, bunăoară, în cazul nucilor, cinci porții (a câte 28 de grame) pe săptămână. Altfel spus, omul ar trebui să fie mereu preocupat pentru sănătatea sa, căutând și “dieta ideală”, în special prin a consuma mai multe fructe și legume și înjumătățind cantitățile de carne, grăsimi și zahăr. Pentru că, hrana pe care o consumăm determină până la urmă starea de sănătate a oamenilor. Și cercetătorii nutriționiști avertizează asupra unui fapt dovedit, adică alimentația nesănătoasă provoacă mai multe boli cronice și decese, cu precădere din pricina obezității, diabetului și malnutriției.
Iar legat de prima parte a sus-numitelor îngrijorări, a asigura hrana în următoarele decenii, când populația Plantei va atinge aproximativ 10 miliarde de oameni, inclusiv sub forma unei diete sănătoase, trebuie neapărat schimbate și obiceiurile alimentare, înțelegând aici și o revizuire a sistemulului alimentar global, bazat în esență pe reducerea risipei și pe îmbunătățirea calității produselor agro-alimentare, dar nu numai. Între altele, conform ultimelor cercetări efectuate și la care au participat specialiști din domeniu din 16 țări, consumul mediu, bunăoară la alimente, precum carnea roșie și zahărul ar trebui redus cu 50%, în timp ce consumul de legume, fructe, nuci și alte lemnoase și rădăcinoase ar trebui dublat. Iar la nivelul organismelor de specialitate ale ONU, chiar există preocupări pentru adoptarea general valabilă a unor diete echilibrate pe plan global, care să vină în întâmpinarea sănătății oamenilor, cu atât mai mult necesară cu cât astăzi, la nivelul Planetei noastre peste 800 de milioane de oameni nu au hrană suficient, în timp ce mult mai mulți consumă o alimentație nesănătoasă, care contribuie, fără niciun fel de îndoială la apariția și înmulțirea bolilor și deceselor premature, șamd. Între multe alte cauze care dezechilibrează sănătatea umană se numără de exemplu consumul frecvent de alimente prăjite, indiferent de produsul alimentar. Este afectat în special sistemul cardiovascular, mărind riscul de mortalitate, cu atât mai mult dacă se acumulează cu lipsa de mișcare și consumul necontrolat de sare, dulciuri, băuturi îndulcite, alcool și tutun, medicamente, etc.
În fine, dar cu părere de rău că nu am reușit decât o abordare parțială și sumară referitoare la avertismentele și îngrijorările venite din lumea științifică universală privind pericolele prezente și mai cu seamă viitoare la adresa existenței noastre umane, să mai facem vorbire, măcar la ceea ce frământă astăzi întreaga omenire și anume, criza sănătății mintale. Iar cauzele declanșării acesteia sunt multiple, după cum, la fel de mult și efectele. Și pentru că domeniul sănătății mintale este la fel și tot atât de important precum cele de mai sus amintite, cercetările oamenilor de știință din întreaga lume, concluzionează și caută prin varii mijloace să conștientizeze ,,pământenii ” în privința nevoii de a-și regla stilul de viață și din acest punct de vedere. Pentru că, dincolo de hrană și dieta alimentară, omul trebuie să-și gestioneze în primul rând viața sa cotidiană, starea de spirit și sănătatea mintală. În special, în cazul tinerilor fiind un paradox, în sensul că vârsta le permite să aibă o sănătate bună din punct de vedere fizic, însă nu același lucru se poate spune despre sănătatea mintală a unui segment important din rândul acestei populații. Și cercetările întreprinse confirmă din păcate această stare de lucruri, mai ales subliniind cauzele care contribuie la deteriorarea sănătății psihice, iar de aici înmulțirea cazurilor de incapacitate de muncă, anxietate, depresie, sinucideri, șamd. Și după cum de multe ori omul și le “face cu mâna lui ”, se înțelege că în astfel de situații dramatice, recomandările și până la urmă soluțiile reale nu pot fi legate decât de propria voință a celor în cauză, de a renunța la viciile care au năpădit omenirea. Adică, voința de a renunța la consumul de alcool, la fumat, droguri de orice fel, privitul exagerat la televizor și folosirea în exces a calculatorului și telefonului mobil, evitarea situațiilor tensionate, etc. Altfel, în ciuda costurilor financiare destul de ridicate pe plan mondial pentru sănătatea mintală a populației, orice efort la astfel de îngrijiri medicale poate să fie zădărnicit de inconștiența umană, sau mai exact a se proteja fiecare, contribuind prin voința sa, în privința obligațiilor serviciilor sociale și medicale cu rezultate pe măsură. Altfel, criza sănătății în general și a celei mintale în special nu poate să fie stopată, mai mult decât atât, tinde să devină o epidemie mondială dezastruoasă, foarte greu de stăvilit…
VASILE IROD
