Ion Popescu-Brădiceni se opreşte, pentru câteva momente, prin intermediul poeziei, asupra problemelor actuale cu care se confruntă omenirea. În ,,Oratoriu pentru Pacea mondială II. Războiul ori pacea?” îşi exprimă dezgustul pentru tot ce înseamnă război ori orânduire dictatorială: ,,Cu un dispreţ total,/îmi vreau copilăria de aur înapoi/ci nu năpasta morţii, sub formă de război”. Iar în ,,Oratoriu pentru Pacea mondială III. Acesta e punctul meu de vedere” atacă frontal problema inechităţilor şi fenomenelor aberante cu care se confruntă Planeta (,,miez de oglindă peste megaoraşele suprapopulate,/infectate de Covid-19 şi de Omicron, dar şi de Viruşii Globalizării/şi ai Neomarxismului Aberant şi, mai ales,/ de supremaţia militarismului escaladat,/şi a ultimelor asalturi ale corporatismului/asupra săracilor din toată suflarea Terrei,/de undeva, dintr-un misterios conclav, s-a decis surparea Templului”), pentru a continua cu o satiră neîndurătoare la adresa aceleiaşi societăţi contemporane, haosul trimiţând, din punct de vedere biblic, inclusiv la vremea Potopului lui Noe (,,am reveria Corăbiei lui Noe”).
Mihai Gîndu
