AVAMPREMIERĂ: Viaţa cotidiană din Gorjul de altădată, în atenţia istoricilor Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu

În curând la Editura Sitech din Craiova, sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, va vedea lumina tiparului o nouă carte semnată de istoricii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu. În mai vechea formulă în care deja ne-au obişnuit, cei trei profesori de istorie abordează în această lucrare aspecte inedite ale vieţii cotidiene din Gorjul de altădată, din anii celui de-al doilea război mondial, din preajma şi după terminarea sa.

Autorii cărţii ce va purta titlul „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)” au recurs la surse, la documentele vremii, evitând premeditat comentariile teoretice extinse, cel puţin la ediţia de faţă a lucrării: „Cititorul, mai puţin obişnuit cu asemenea abordări, va avea surpriza să constate singur câte lucruri noi se pot desprinde din secvenţele şi informaţiile preluate din arhive sau din presa timpului. Intenţia noastră a fost, de la început, de a nu cădea în tentaţia descriptivismului, ci mai degrabă de a realiza o introspecţie în interiorul societăţii gorjene, pe izvoare istorice, cu bune şi rele, pentru un interval istoric extrem de controversat şi nu la îndemâna oricui.”

Omagiu Profesorului şi Istoricului Ioan Scurtu

„Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)” reprezintă rodul muncii colective al unui grup restrâns de iubitori ai muzei Clio, obişnuiţi să colaboreze în aceeaşi formulă şi cu prilejul altor cercetări. Subsumată conceptului „Altfel despre istorie”, promovat consecvent în ultimii ani de autori, pe diferite căi, ea se adresează celor mai diverse categorii de cititori, de la publicul larg până la specialiştii care o pot utiliza cu succes în propriile lor abordări istoriografice.

Totodată, această lucrare este dedicată Prof. univ. dr. Ioan Scurtu „în semn de omagiu pentru tot ceea ce a făcut de-a lungul anilor în susţinerea profesorilor de istorie gorjeni şi pentru activitatea laborioasă din fruntea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.” Distinsul istoric, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, afirmă în Cuvântul-înainte al cărţii că „există multe puncte de vedere privind modul în care trebuie redată istoria şi semnificaţia acesteia pentru contemporani. Unii susţin că istoria este o „carte de învăţătură”, alţii că ea „nu ne învaţă nimic”. Unii cred că istoria este „obiectivă”, în timp ce alţii o consideră creaţia subiectivă a celui care o scrie. Este o realitate că, la acest început de secol şi de mileniu, deşi tehnica a luat un avânt extraordinar, istoria a rămas pentru foarte mulţi români un domeniu de mare interes, dovadă fiind sutele de cărţi care apar, an de an, în zecile de edituri de pe întreg cuprinsul ţării. Acest fapt se datoreşte istoricilor care, în covârşitoarea lor majoritate, au depistat noi documente de arhivă, şi-au extins aria tematică, şi-au adaptat maniera de abordare, stilul şi limbajul noilor condiţii în care calculatorul şi internetul se află la îndemâna tuturor semenilor noştri.”

„Altfel despre istorie”

În perioada avută în vedere de profesorii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu, 1938-1947, viaţa cotidiană din judeţul Gorj a fost marcată puternic de evenimentele care au avut loc în plan naţional: pierderea alegerilor de către partidele democratice şi instaurarea dictaturii, sfârtecarea teritoriului în 1940, preluarea puterii de către legionari şi militari, participarea României la război în cele două faze ale sale (campania din Răsărit şi cea din Apus) şi acapararea treptată a puterii de către comunişti.

Aflăm din cartea celor trei istorici că în timpul războiului, în Gorj şi-au continuat activitatea şcoala, dascălii şi elevii organizând serbări şcolare sau colectarea de fonduri, alimente şi îmbrăcăminte pentru soldaţii de pe front. Nu lipseau „ceaiurile dansante”, vizionarea de filme, piese de teatru sau conferinţe, demonstrându-se că în ciuda greutăţilor viaţa mergea înainte. Sunt în continuare organizate bâlciurile şi târgurile tradiţionale, gorjenii aprovizionându-şi de aici familiile şi gospodăriile. Rămâne o soluţie şi comerţul practicat la sate de negustori ambulanţi „specializaţi” în vânzarea mărfurilor: geamgii, dimieri, covrigari, opincari, olari, vărari etc.

Cartea este vie şi trăieşte prin oamenii şi faptele lor, cei mai mulţi intraţi într-un anonimat normal, alţii rămaşi în filele documentelor timpului. Cititorul ia cunoştinţă prin surse autentice de nume importante din viaţa judeţului, personalităţi politice, de cultură, artă, militari etc.: Gheorghe Tătărescu, Grigore Iunian, I.D. Isac, Grigore Geamănu, Sabin Velican, V. Cărăbiş, I. Rădoi, V. Militaru, Grigore Pupăză, Nicolae Hasnaş, Grigore Cornicioiu, I. Bengliu, I. Anastasiu, I. Sichitiu şi mulţi alţii. Cu toţii au influenţat într-o anume măsură viaţa gorjenilor, luaţi ca indivizi.

„Tratarea este cronologică, textele oferind libertatea celor care parcurg lucrarea de a alege şi interpreta tematic, de a putea emite judecăţi de valoare proprii, despre ceea ce se întâmpla în judeţul nostru din punct de vedere economic, social, politic şi cultural. Mai mult decât atât, oferim fragmente din arii tematice mai puţin obişnuite: moravuri, sport, artă, justiţie, educaţie etc.”, ne-au declarat autorii lucrării, conştienţi nu numai de avantajele pe care le oferă cartea, dar şi de limitele sale, motiv pentru care îşi mărturisesc intenţia şi dorinţa de a o dezvolta într-un viitor apropiat: „Avem în vedere şi alte etape istorice din trecutul Gorjului, precum şi o mai strictă tratare a vieţii cotidiene din punct de vedere teoretic, pe verigile esenţiale, deja consacrate în istoriografie.”

Minodora Sucea