Autumnale – Godeanu, toamna

1642

Am parcurs de mai multe ori traseul de pe Godeanu ce străbate Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, din a cărui suprafață o importantă parte se află pe teritoriul gorjean, în mai toate anotimpurile, plecând fie de la Baia de Aramă pe Obârşia Cloşani, făcând joncţiunea cu drumul ce vine de la Herculane şi merge la Cerna Sat, mai departe la Ciucevele Cernei şi până în pasul Jiu-Cerna, ori spre Herculane, ieşind pe Orşova, iar de acolo mai departe pe malul Dunării, la Dubova sau chiar la Şviniţa.

Cum vă spuneam, am parcurs traseul fie că a fost cu zăpadă (evident, cu problemele inerente mersului de iarnă), dar şi în plin sezon canicular, cu temperaturi ce scădeau puţin abia în porţiunea înaltă ori în pădurile de brad. Dar o traversare de la Obârşia Cloşani spre Herculane, cu ieşirea la Orşova şi finalizarea la Drobeta Turnu Severin, în care toamna să pot, mai bine zis să am privilegiul, să văd (şi să imortalizez pe camera foto) o veritabilă simfonie a culorilor şi a fenomenelor meteorologice ce pe oricine îl pot lăsa „cu gura căscată”, încă nu am avut ocazia.
Dacă la plecarea din Tg Jiu până la Tismana, vremea a fost închisă, chiar cu scurte episoade de ploaie, la intrarea la Baia de Aramă şi o scurtă porţiune după aceea, cerul parcă s-a limpezit puţin. Ieşirea soarelui din pâlcurile de nori pentru o scurtă perioadă, în condiţiile „ruginirii” pădurilor de foioase în contrast cu zonele de conifere, ofereau celor ce au avut privilegiul de a se afla în zonă peisaje de vis. Şi ca un făcut, în apropiere de Obârşia Cloşani, când vremea parcă dădea semne de înseninare, zăresc, întocmai ca într-o stampă japoneză cu Fuji Yama, creasta Godeanului împresurată de o mantie de ceaţă şi nori ce îi dădea un aspect de-a dreptul mistic.
Urcuşul şi trecerea în partea cealaltă, pe Valea Cernei, pe lângă troiţa din culme şi cu nişte peisaje formate din amestecul de ceaţă şi nori, adevărate bijuterii ale naturii imortalizate pe memoria camerei foto, şi mirarea că în Valea Cernei vremea s-a înseninat, fotografiile făcute cu lacul de acumulare Prisaca, pensiunile din zonă şi, de ce nu, cu cele 7 Izvoare Calde, putând fi lesne asemuite cu peisajele tiroleze pe care le vedem aproape zilnic pe canalele de călătorii la televizor.
Ei, şi cum vă spuneam, cu schimbările spectaculoase de vreme, după ce trec de Herculane şi mă îndrept spre Topleţ pentru a ajunge la Orşova, iar se înnourează, iar în apropiere de Orşova vremea mohorâtă mă face să cred că vom avea parte de câteva reprize de ploaie. Dar surpriză, odată de apropierea Dunării, o ceaţă discretă învăluie pe toţi cei ce în aceste zile au vrut să viziteze golful Cernei, precum și zona navigabilă şi a şantierului naval de aici. Şi iarăşi câteva fotografi făcute în aceste condiţii de schimbări spectaculoase ale vremii vor constitui poate, pe viitor, tot atâtea repere ale frumuseților naturii ce doar ocazional şi cu ceva noroc pot fi surprinse de obiectivul aparatului de fotografiat în aceste zile autumnale.
Am mai spus-o cu altă ocazie şi mă văd nevoit să repet. Un traseu peste culmea Godeanu, cu ieşirea spre Herculane şi Orşova ori spre Cerna Sat şi, de ce nu, până la Izvoarele Cernei ori Pasul Jiu – Cerna, ar trebui parcurs de fiecare gorjean întocmai ca un pelerinaj. Peisaje mirifice, locuri noi, oameni ospitalieri şi binevoitori şi, nu în ultimul rând, forme şi fenomene ale naturii ce te pot lăsa „perplex”, iată numai câteva dintre atributele ce se pot constitui în tot atâtea motive de a parcurge acest veritabil sanctuar al naturii şi a-i desluşi tainele şi frumusețile pe care natura le-a pus cu generozitate în împărăţia de piatră a Godeanului.
Mugurel PETRESCU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.