Autograf „OCTAVIAN GOGA – 1921” pentru un semnatar din „Gorjeanul” !

363

carteRecent s-au împlinit 90 de ani de la editarea, la Oradea, a revistelor „Cele Trei Crişuri” şi „Legea Românească”, întemeiate în toamna anului 1920, cu scopul de a promova, în perioada de după Marea Unire, idealul reîntregirii Patriei în hotarele ei fireşti şi spiritul de solidaritate a românilor din Ardealul străbun.

Fondată de col. G. Bacaloglu, Cele Trei Crişuri a avut o apariţie neîntreruptă până în 1940, după care, în anii războiului şi după acesta, revista este transferată la Bucureşti şi apare cu intermitenţe. A doua serie, din 1990, va fi coordonată de Viorel Faur, Miron Blaga (redactor şef) şi Constantin Mălinaş (secretar de redacţie), jucând un rol important în primul deceniu de libertate postrevoluţionară. Din anul 2000, apare seria a treia, într-un nou format, sub coordonarea prof. univ. dr. Antonio Faur.

 

Spre deosebire de „Legea Românească”, întemeiată tot în 1920, de episcopul Roman Ciorogariu, pentru a fi „tribuna ortodoxiei româneşti din Vestul României”, reapărută şi ea după Revoluţie, Cele trei Crişuri era, după cum scria Mihail Lungianu în „Gorjeanul” din 15 februarie 1935, „o licărire de mândrie românească, la un hotar înstreinat”. Publicistul evoca cu căldură spiritul de autentic şi viu românism al confratelui orădean, care împlinise „15 ani încheiaţi de neobosită luptă cărturărească, cu mijloace personale şi fără încurajarea la care avea şi are dreptul să se aştepte.” Fondatorul George Bacaloglu – „un militar distins şi destoinic, care a cinstit uniforma şi a ilustrat gradul câştigat cu bărbăţie în cumplitul nostru război” – socotise „că a venit ceasul să-şi închine restul vieţii în consolidarea românismului întregit, pornind opera de cultură nepieritoare, între care se numără Muzeul etnografic, marea Bibliotecă şi un organ de publicitate în punctul cel mai expus al pătrunderii duşmane: Oradea.” Având în colegiul de conducere pe acelaşi inimos episcop Roman Ciorogariu, dar şi pe directorul general al Învăţământului, dr. Alexandru Pteancu, col. Bacaloglu a întemeiat „o frumoasă revistă, un adevărat giuvaer ca editare şi limbă”, format A 4, în 32 de pagini cu ilustraţiuni. Considerată nu numai „un apostolat etnic”, dar şi „piatră de încercare a tăriei neamului românesc”, Cele trei Crişuri a ajuns în mai toate colţurile României Mari, inclusiv la abonaţi gorjeni (Mihail Lungianu, Colonelul Bacaloglu şi revista «Cele 3 Crişuri», în „Gorjeanul”, An XII, nr. 6, 15 februarie 1935, p.6).

Salutăm şi noi reapariţia, în serie nouă, a celor două importante publicaţii de la graniţa de Vest a ţării, fapt sărbătorit recent la Oradea prin Simpozionul „90 de ani de la apariţia revistelor «Cele Trei Crişuri» şi «Legea Românească»” , organizat de Universitatea din Oradea, Asociaţia Naţională a Cavalerilor de Clio, Arhivele Naţionale – Secţia Bihor, Protopopiatul Ortodox Oradea şi Asociaţia Cultul Eroilor – Filiala Bihor.

Se cuvine amintit faptul că aceste două reviste de cultură şi spiritualitate aveau o frumoasă tradiţie în „Familia” lui Iosif Vulcan (înfiinţată în iunie 1865), în care a debutat Mihai Eminescu (martie 1866, numele tânărului «privatist din Cernăuţi» fiind schimbat de «naşul literar» Iosif Vulcan din Eminovici în Eminescu) şi la care a lucrat vreme îndelungată, până la venirea în Târgu-Jiu, concitadinul nostru, poetul şi criticul literar Gheorghe Grigurcu.

Pe lângă acestea, bucuria noastră este şi mai mare, deoarece recent am intrat în posesia numărului de la „1 Decembrie 1921” (Anul II. No. 20), număr pe care marele poet naţional Octavian Goga a lăsat un autograf plin de aprecieri şi îndemnuri la adresa revistei care-i dedica o cronică literară semnată de Ion Foti: „Poezia lui Octavian Goga” (pp. 619-626), de fapt un studiu mai amplu cu „va urma”.

Reproducem alăturat autograful lui Octavian Goga, scris cu peniţă şi cerneală neagră: «În albia Celor Trei Crişuri palpită azi un suflet nou, – dacă revista care a împrumutat acest nume îl va înţelege, atunci îşi împlineşte menirea. Octavian Goga. 25/ III, 1921».

De precizat că autograful, datat «25 martie 1921», este reprodus pe pagina de gardă a revistei, deasupra portretului lui Octavian Goga, subliniind încă o dată gustul estetic al editorului, dar şi oportunitatea publicării cu prilejul aniversării a trei ani de la Marea Unire: 1 Decembrie 1921.

Documentar de Zenovie Cârlugea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here