ATITUDINI ESTIVALE – „Şerpăria” de la Castrul Roman

La fel ca şi în urmă cu ceva timp  un cunoscut mă abordează „în trombă” cum se  spune la rugby. ”Mergi matale (adică eu) pe la Castrul Roman de la intrarea în Bumbeşti-Jiu că eu (adică el) am fost, zilele trecute, şi am fost neplăcut surprins de bălăriile ce-am văzut pe acolo.

Dacă ar învia Septimiu Sever (constructorul castrului de acum două milenii) şi ar vedea în ce stare este acum s-ar pune cu harapnicul (un fel de bici din câte am înţeles eu) pe toţi cei care din neglijenţă ori delăsare au adus ori lăsat locaţia în halul care este acum”.
Acum eu mai de curiozitate, mai de respectivul harapnic (nici nu mai ştiu dacă am pronunţat bine numele lui) „vira” cum spun marinarii direct la castru. Trebuie să mărturisesc că într-adevăr cunoştinţa mea „cea agitată” avea în parte dreptate. Am avut totuşi norocul să văd un apus de soare magnific, iar pentru câteva minute am încercat chiar cu ochii minţii să îmi închipui ce vedeau la orizont acum mai bine de două milenii legionarii romani împreună cu centurionii lor. Peisajul crestei Vâlcanului într-un cadru aproape ireal cu nori de toate formele încântă ochiul oricărui privitor cu certitudine și pe cei ai soldaţilor romani ce vegheau de pe zidurile castrului tot ce mişca de jur împrejur.
Nu acelaşi lucru se întâmplă şi dacă ne uităm astăzi pe jos. Tufe, tot felul de bălării şi o impresie de loc părăsit urâţeau locul întocmai ca nişte cicatrice inestetice. Şi parcă şi zidurile năpădite de iarbă ori ce buruieni or fi fost dau (chiar dacă este să fiu răutăcios) un aer de ceva lăsat în paragină ori neîngrijit.
Încă o dată sunt nevoit să subliniez că, am fost emoţionat chiar dacă pentru câteva clipe, când am încercat să-mi închipui cu ochii minţii, ce vedeau ori la ce se gândeau paznicii de acum două milenii ai castrului când îşi făceau rondul de pază pe ziduri.
Mi-ar plăcea să cred că la proxima descindere a mea pe aceste locuri o să pot admira cu adevărat un monument al reputaţiei constructorilor romani, care după cum opinau istoricii a fost plasat în acest loc tocmai pentru a controla militar întreaga zonă inclusiv drumul prin Pasul Vâlcanului, ce se spune că a fost folosit chiar de legiunile romane în drumul lor spre inima Daciei.
Mugurel Petrescu