Recent, având drum prin zonă am tras o tură şi pe valea Şuşiţei Verzi pentru a vedea dacă se mai aruncă resturile menajere pe locurile unde râul spală malurile, ca mai apoi, o parte din el, să dispară în subteran pentru a apare pe Valea Sohodolului, mai precis în perimetrul La Cuptor- Gârla Vacii.
Pe timpul precipitaţiilor atmosferice, apele spală respectivele deşeuri, iar apoi pătrund în multitudinea de fisuri şi galerii carstice de mici dimensiuni şi, de acolo, exact în cursul de apă din apropiere contaminându-l.
Ori cam în aceaşi porţiune (din dreptul Ocolului Silvic local şi până mai jos pe cursul apei, undeva în dreptul noului punct al Salvamontului din zonă), hidrologii, în colaborare cu speologii de la ISER Bucureşti, au determinat folosind trasori clasici și speciali mai multe puncte unde apa Şuşiţei Verzi dispare în subteran prin multitudinea de fisuri carstice.
Rezultatele determinărilor (efectuate încă de acum trei decenii) au confirmat faptul că în zonă există o circulaţie subterană a apei prin carst în perimetrul Şuşiţa Seacă – Şuşiţa Verde – Sohodol, apele ce se pierd în carst împreună cu cele din precipitaţii din perimetrul celor două Şuşiţe circulând prin subteran pe o direcţie NE-SV până în apropierea cursului Sohodolului. Mai precis, în dreptul peşterii Gârla Vacii (unde o parte a râului dispare în munte) unde hidrologii susţin ca există un acvifer (o acumulare subterană de apă) de unde se alimentează izbucurile din zona.
Adică, spus mai pe româneşte, apele Şuşiţei Verzi împreună cu cele din precipitaţii se pierd în subteran (lucru cunoscut de localnici și care se poate observa cel mai bine în perioadele secetoase când se văd chiar fisurile pe fundul albiei Susitei Verzi) în mai multe zone ieşind la suprafaţă sub formă de izvoare. Care izvoare pot fi contaminate accidental de la respectivele deşeuri acţiunea necugetată a câtorva locuitori putând afecta negativ comunităţile din aval.
Meritoriu este faptul că în perioada când am fost prezent pe vale (unde în unele dintre fotografiile făcute se poate vedea debitul din porţiunea după cascadă unde este şi staţia de captare a apei ce merge pentru alimentarea mun. Tg–Jiu scade vertiginos pentru a seca şi a reapare la suprafaţă undeva la mijlocul localităţii Curpen), curăţenia albiei şi a porţiunilor învecinate era bună şi, să sperăm, să nu mai avem ocazia să relatăm despre alte de reziduuri ori resturi ale activităţilor casnice în albia Şuşiţei Verzi.
La final trebuie să facem precizarea că şi pe viitorvom fi primii care vom evidenţia activităţile ori demersurile ce vor fi făcute fie de autorităţile locale ori instituţiile deconcentrate, pentru protejarea mediului ambiental local, dar şi primii care vom sesiza derapajele de la regulile ori legile de protecţie a mediului sau a locurilor protejate prin efectul legislaţiei în vigoare.
Mugurel PETRESCU
