Atitudini estivale – „Directiva” strică perspectiva

167

Un loc de o frumuseţe aparte am avut privilegiul să-l descopăr întâmplător pe când căutam un drum din centrul Tismanei către Plaiul Mare al Pocruii. Spre ruşinea mea cu toate că trecusem de nenumărate ori prin zonă dar probabil tot grăbit habar n-aveam de existenţa cochetului lac de acumulare format artificial pe râul Tismana din spatele celui mai nou oraş al Gorjului.

Lacul de o frumuseţe şi un pitoresc aparte başca unde după informaţiile unor localnici ar avea şi peşte din belşug ce vine de pe râu pe un canal betonat (probabil cursul Tismanei) te atrage din prima clipă. Acum o să zică unii „iar a găsit cusurgiul ăla (adică eu ) ceva ce tot umblă cu gogoşi că întâmplător a nimerit pe acolo!”.
După aderarea României în structurile UE au fost stabilite (habar n-am dacă numai pentru noi ori tuturor ţărilor membre) anumite directive aplicate gradual care sa contribuie (zic ei) la diminuarea efectelor globale ale poluării şi eliminării de gaze cu efect de seră în atmosferă. Una dintre directivele în aceste chestiuni a fost înlocuirea treptată a clasicelor becuri cu filament cu mai puţin consumatoarelor de energie becuri cu vapori de mercur ori alte gaze rare.
Problema la aceste becuri cu vapori (şi a fost prezentată atât în media locală cât şi cea naţională) este toxicitatea gazelor ce intră în componenţa lor(acum şi copiii ştiu că nu trebuie să umbli cu mercur pentru că „intră în sânge şi nu-l mai scoţi”). Tocmai de aceea a fost pus un accent deosebit pe timpul campaniei respective pe colectarea stricta a respectivelor corpuri de iluminat precum şi interzicerea spargerii ori aruncării la întâmplare a acestora indiferent unde s-ar folosi.
Ei şi cum vă spuneam unde credeţi că am văzut (şi fotografiat bineînţeles pentru a nu fi acuzat că inventez lucruri pentru „a mă băga singur în seamă”) becuri cu vapori sparte şi aruncate? Aş fi vrut să nu ghiciţi dar chiar pe malul lacului de care vă spuneam la început că prin pitorescul său te atrage ca un magnet. Acuma nu-mi pot închipui ce „panglicari” au găsit să spargă şi mai apoi să arunce respectivele becuri chiar pe malul apei urâţind locul. Din păcate partea şi mai tristă este că locul unde au fost abandonate respectivele corpuri de iluminat se află la 100-150 m de primăria urbei în spatele tarabelor ce constituie (cred) piaţa agroalimentară a localităţii.
Am plecat mâhnit lăsând căutarea drumului spre Sfinxul Pocruii unde intenţionam să fac nişte fotografii şi iarăşi mi-a venit în minte ce ne-a spus oficialul european (v-am istorisit eu mai demult ceva cu datul cu firma’n cap). Al naibii oficialul acesta mă gândeam eu singur cum le ştie el pe toate de la noi de parcă ar umbla deghizat pe aici. Ori haideţi să nu mai căutăm altora vină. Şi la noi ar trebui să funcţioneze ca în alte părţi „instituţia trasului de mânecă”. Căci nu pot crede că netoţii care au spart şi aruncat becurile nu au fost văzuţi de nimeni ( doar dacă s-au teleportat) . Başca (şi nici asta nu vream să v-o spun ca să nu complicăm tabloul) şi postul de Politie al urbei se află la nu mai mult de 50-60 m de locul cu pricina.
Mugurel Petrescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here