Există o nevoie firească de întoarcere la rădăcini. Pentru fiecare dintre noi, locul unde ne-am născut, locul unde am primit primele informații despre oamenii și natura din jurul nostru, locul unde ne-am jucat cu colegii, locul unde am început să învățăm ce înseamnă sfințenie, ce înseamnă lucrare temeinică, spațiul unde am deprins a deosebi frumosul de urât, binele de rău, ascultarea de neascultare, toate acestea ne sunt un bagaj al memoriei și al sufletului, care niciodată nu se va 
atrofia în simțirea noastră, rămânând acolo, în adâncurile inimii și ale minții ca un bulb ce așteaptă doar o picătură de umezeală ca să încolțească și să dea altă ramură viguroasă. Din acest simțământ al rădăcinilor ce le am în frumoasa vale a Jilțului au izvorât și aceste rânduri în care vreau să fac cunoscută imaginea unei așezări în care istoria, cultura, acum, în anul Centenarului Marii Unități Naționale, se îmbină cu elementele de modernitate, ce cu siguranță vor înscrie așezarea în rândul comunelor culturale ale României. Așadar, cititorule, călătorule pe drumeagurile vieții, am să-ți vorbesc cum pot mai bine despre acest tărâm de existență, în care istoria, tradițiile, cultura, buna lucrare și fiorurile 
modernității fac casă bună. Pentru ca plimbarea noastră să aibă sens am să pornesc de la frumoasele cuvinte-îndemn adresate mulțimii la hramul bisericii din satul Raci, cu oacazia sărbătoririi ZILEI EROILOR, în 17 mai, 2018, de către primarul localității, Tudor Oiță: “Este cu atât mai înălțător ca, acum, când sărbătorim Centenarul, noi, negomirenii, să ne știm istoria, să o cinstim ca atare. Și vreau ca, împreună, să o cinstim cum se cuvine!” Mișcător a fost cu adevărat și îndemnul adresat concetățenilor săi: ”Doresc ca prin fondurile europene accesate să facem din localitatea noastră una din comunele culturale ale țării. Fiind solidari, sunt sigur că o vom face. Eroii noștri ne-o cer!” Cu adevărat, comuna Negomir 
are o istorie milenară, fiind zestrea cea mai prețioasă pe care generațiile, una după alta, trebuie să o lase moștenire. Locuite din preistorie, aceste meleaguri vor intra în conștiința publică în secolul al XV-lea, când, câteva din satele așezării, vor fi menționate documentar. În secolul al XVI-lea, domnul unirii, Mihai Viteazul, ca semn al recunoștinței sale față de căpitanii săi, va dărui o parte a așezării(Bohorel), boierului Lupu Mehedințeanu, care va ridica aici o curte boierească, pe un promontoriu, de unde putea observa în toată splendoarea ei frumoasa vale a Jilțului. Din această așezare de moșneni, dar și de birnici, ca și din alte așezări stăpânite de marele boier, vor fi fost 
recrutați oștenii care au luptat pentru independența Țării Românești și pentru prima unire a neamului românesc. Începutul epocii moderne ni-i arată pe locuitorii din satele de pe valea Jilțului gata să răspundă cererii domnului Tudor Vladimirescu de a stârpi “rău cu rău!”. De aici boierul Ioniță Urdăreanu, unul dintre căpitanii lui Tudor Vladimirescu, își va recruta o parte a cetei sale de viteji cu care s-a alăturat conducătorului revoluției de la 1821. Aici îi amintim pe Gheorghe Vicol, Dină Brânzan, Tudor Alexe, Ioniță Cruceru, Aristică Oiță, Vasile Cojocaru etc. Ceata răcenilor, care a luptat alături de Ioniță Urdăreanu, a fost condusă de Iancu Iosu, un moșnean de frunte al așezării. A fost doar botezul jertfei. La 1877, mulți locuitori din actuala comună Negomir au căzut pentru idealul național. Menționăm aici pe cei căzuți în “Valea Plângerii” de lângă Plevna: Țogoe Ion, Brânzan Constantin, Tudorescu Mihalache, Cojocaru I.Nicolae. Războiul de Întregire Națională a fost un nou prilej de 
reliefare a devotamentului înaintașilor negomirenilor, aceștia jertfindu-se atât pe Valea Jiului, în toamna anului 1916, cât și în neuitatele bătălii de la Mărăști, Mărășești și Oituz, din vara însângerată a anului 1917. Făcând parte din Regimentele 18 Infanterie și 58 Infanterie, sau din unitățile de artilerie(regimentele 4, 21, 36, 37) eroii din Negomir au căzut la datorie, având ca unică dorință ca țara să-și realizeze unitatea. Jertfa de sânge a fost bogată! Pentru ca uitarea să nu se aștearnă peste acele timpuri de înălțare, la inițiativa unui grup de intelectuali ai comunei(învățătorii Constantin Grivei, Constantin Săbiescu, Constantin Popescu, preotul Victor Muja), precum și a primarului localității, Ion D.Stamatescu, în 
anul 1938 s-a înălțat un monument dedicat celor jertfiți pentru idealul României Mari. Pe acesta, apoi, vor fi inscripționate și numele eroilor căzuți în războiul sfânt din anul 1941, pentru redobândirea Basarabiei și Bucovinei. Deoarece fosta comună Raci nu avea un monument al eroilor, în anul 2001, grație inițiativei primarului comunei Negomir, Ion Gruescu, precum și a unor fii ai satului, între care amintim pe Sabin Stamatescu, Ion Scurtu, Constantin Scurtu, s-a ridicat în curtea bisericii parohiale un monument al eroilor din satele din partea sudică a așezării. Aici, an de an, de Înălțare, toată suflarea așezării, însuflețită de cadrele didactice și oficialități, participă la ceremoniile de comemorare a eroilor așezării. Și o fac cu multă dăruire și responsabilitate față de jertfa celor căzuți pentru România Mare. Elevii și tinerii de azi învață cum să-și cinstească înaintașii, învață de ce trebuie să lucreze pentru ca așezarea lor să-și continue existența. Sângele eroilor locului o cere! Locuitorii 
acestor frumoase meleaguri au mânuit cum se cuvine, cu aceeași dăruire sapa, plugul, furca de tors, au știut bine a ciopli piatra și prelucra lemnul, au știu bine a învârti hora la sărbătoare, pentru liniștea clipelor rămase după atâtea zile de trudă. Deoarece ei, negomirenii, știau bine că multele daruri și binefaceri vin cu adevărat de la Dumnezeu, au ridicat altare de rugăciune. Stau mărturie cele trei biserici de lemn(monumente istorice) din satele Artanu, Ursoaia și Curtișoara, precum și cele două impunătoare biserici din zid, ridicate la începutul secolului al XX-lea la Raci și Negomir. Și pentru că erau convinși de nevoia de învățătură, încă din primele decenii ale secolului al XIX-lea, au ridicat școli, aici istoria consemnând mari apostoli ai așezării(preotul Ioan Grivei, învățătorii Constantin Alexianu, Marin Lunguțescu).Aceștia vor fi în prima linie a luptei cu necunoașterea, cu înapoierea culturală și social-economică, ei contribuind mult la progresul comunităților în care trăiau(au reconstruit școli, au înființat bănci populare și cămine culturale). Continuăm călătoria noastră călătoria pe valea Jilțului, în comuna Negomir, încercând să descoperim cum întâmpină această frumoasă așezare Centenarul Marii Unități Naționale. Cum era și firesc, ghizi ne vor fi oamenii locului(primar, viceprimar, consilieri locali, locuitori ai satelor). Ab initio, aș vrea să mărturisesc că m-a impresionat profund dragostea pe care o manifestă negomirenii pentru istoria locului și felul în care ei consideră că pot contribui la facerea istoriei. Primul dintre ghizii noștri, primarul Tudor Oiță, ne vorbește cu profesionalism și încredere în viitorul așezării despre haina nouă pe care a îmbrăcat-o comuna în ultimii ani. Dacă, cu două decenii în urmă, a veni în Negomir însemna un efort supraomenesc, datorită drumurilor nemodernizate și a lipsei utilităților, astăzi așezarea este o destinație de luat în seamă pentru orice căutător de frumuseți naturale și de realizări deosebite ale omului. Începând cu modernizarea drumului județean 674B și a drumurilor intercomunale și sătești, continuând cu construirea centralei telefonice din satul Orzu și a releului telefonic în satul Ursoaia, cu modernizarea unităților școlare, cu grija față de lăcașurile de cult, gospodarii așezării au reușit să schimbe în bine fața comunei. Neuitând să-i amintească pe cei care au contribuit la această transformare(primarul Ion Gruescu, consilierii locali și sătești, alți cetățeni), primarul Tudor Oiță ne vorbește cu multă convingere și profundă cunoaștere a nevoilor așezării despre proiectele care sunt în derulare în comună, după ce comunitatea în anul 2016 i-a acordat votul de încredere. După ce în mandatul antecesorului său a contribuit mult la alcătuirea proiectelor de modernizare a comunei, cu experiența dobândită și cu știința de carte pe care o are, economistul Tudor Oiță, după prelurea mandatului, a gândit cu altă viziune viitorul așezării. El a conștientizat comunitatea că o așezare, care nu are atâtea fonduri de dezvoltare, poate concura cu așezările care dispun de acestea numai accesând fonduri prin programele naționale de dezvoltare și prin realizarea de proiecte cu finanțare din banii dați de Uniunea Europeană. Participând alături de alți aleși locali la un schimb de experiență la Bruxelles, pe tema modernizării așezărilor prin realizarea de proiecte cu finanțare din banii dați de Uniune, primarul Oiță Tudor, după propria mărturisire “nu a făcut drumul degeaba”, ci a văzut cum au lucrat aleșii din vest la întocmirea proiectelor, venind de acolo ”mult mai convins și mult mai învățat că, dacă încerci, dacă vrei și dacă te pricepi, poți face lucruri la fel de mari”. Oricine vine acum în Negomir poate constata că așezarea este un vast șantier. După cum ne-a precizat primarul, “Proiectul integrat în valoare de 11.034.419 lei, privind înființarea rețelei de canalizare și epurare a apelor uzate, înființarea rețelei de alimentare cu apă în satele Negomir și Ursoaia, modernizarea drumului comunal DC 71 Paltinu-Bolboșți(1,650km), construirea grădiniței pentru copii în satul Ursoaia și dotarea căminului cultural Raci pentru activitatea formațiilor de fluerași și dansuri populare”, care, în noiembrie 2015, a primit finanțarea prin fonduri europene (PNDR-M 322), a fost un argument puternic pentru continuarea modernizării prin alcătuirea de proiecte cu finanțare prin programele naționale de dezvoltare și prin bani europeni. După modernizarea drumului comunal 71 (Paltinu-Bolboși), a urmat o altă investiție utilă cetățenilor: Modernizarea drumurilor de acces și a drumurilor agricole de exploatare în comuna Negomir”. Astfel au fost modernizate (inclusiv dalare șanțuri): DE 1-Negomir, 1,645 km, DE 2-Ursoaia, 1.582m, DE 3-Ursoaia, 656m, DE4-Ursoaia,1.505m, DE 5-Artanu,1.767m, DE6-Artanu,425m, DE7-Artanu, 494m, DE8-Nucetu, 1.083m, DE9-Nucetu,765m. Valoarea totală a lucrărilor recepționate în ziua de 26 octombrie 2017, inclusiv proiectarea, s-a ridicat la 5.402.910 lei. Pentru că de-a lungul timpului locuitorii din satele de pe valea Jilțului aveau legături foarte strânse cu locuitorii din comunele învecinate(Urdari, Bolboși, Corobăi), autoritățile au gândit și au realizat modernizarea drumurilor de legătură cu aceste localități.Astfel, în anul 2017 au fost finalizate și recepționate în octombrie 2017 două obiective de investiţii finanțate prin P.N.D.L: ”Modernizare drum comunal DC67 Ursoaia – Corobăi, județul Gorj” în valoare de 4.626.000 lei( lungimea totală-4.021m, șanțuri pereate-4184m, podețe noi-15b) și “Modernizare drum comunal DC69 Valea Racilor – Fântânele, comuna Negomir, județul Gorj”, în valoare de 2.033.000 lei( lungimea totală-1250m, șanțuri betonate-1311 m, canal betonat -1096m) Familiarizat cu accesarea fondurilor, primarul Tudor Oiță și echipa sa, aici menționându-i în primul rând, pe viceprimarul Brânzan Vasile și pe Simion Laviniu Mădălin – inspector achiziţii publice și investiții, au trecut la întocmirea unor noi proiecte de investiție, reușind să obțină finanțarea pentru alte obiective dorite de comunitate: Construirea a 5 poduri peste pârâul Jilț în satele Negomir, Ursoaia, Artanu și Nucetu, în valoare de 2.823.851,19 lei, Reabilitare și dotare Școala Gimnazială Raci, în valoare de 900.188, 56 lei, Construire și dotare dispensar medical(parter și etaj, dispunând de patru cabinete medicale dotate modern, 5 grupuri sanitare, săli de așteptare etc.), în valoare de 903.081,46 lei, Reabilitare a sistemului de alimentare cu apă și canalizare menajeră în satele Artanu, Orzu, Paltinu, valea Racilor, Condeiești, Raci și Nucetu(pe 23 km), în valoare de 20.791.615,72 lei. Tot din fonduri europene se va achiziționa un utilaj multifuncțional(tractor cu remorcă basculabilă, prevăzut cu lamă pentru deszăpezit și tocătoare de vegetație), în valoare de 282.000l ei. Lecturând documentațiile la aceste obiective am rămas impresionat de gândirea avută la întocmirea necesarului de dotări a spațiilor din școala Raci(val.130.440 lei), grădinița Raci(105.470 lei), căminul cultural(128.700lei )și dispensarul medical(23.169 lei). Lăudabilă este atenția acordată de oficialitățile așezării față de persoanele de vârsta a treia. După spusele primarului, “pentru a nu se mai simți marginalizați”, s-a gândit transformarea școlii din satul Orzu într-un serviciu social, aici amenajându-se o sală în care bătrânii vor socializa. Sala va fi dotată cu canapele, fotolii, mese scaune, televizor, radio, ziare, remi, table, șah, calculator, imprimantă, frigider, aragaz, etc.După cum spunea un localnic, inginerul Petre Țogoe, toate aceste proiecte trebuie să aibă o viziune, să privească înspre viitor, să contribuie la aducerea tinerilor acasă, să-i facă pe oameni mai atașați de spațiul lor. Cu adevărat, la Negomir se privește spre viitor! O comună pornită pe calea modernizării nu putea răspunde decât prezent la acțiunile culturale dedicate Centenarului Marii Uniri. Astfel, încă din august 2017, a fost alcătuit calendarul manifestărilor culturale ce vor fi organizate în anii 2018-2020. Astfel au fost înaintate către Ministerul Culturii 10 proiecte, dintre care amintim: amenajarea muzeului istoric și etnografic al comunei Negomir, ridicarea unui bust dedicat eroului Constantin Cojocaru, inscripționarea pe monumente a tuturor eroilor comunei, reeditarea monografiei comunei Negomir, simpozion național pe tematica contribuției negomirenilor la Marea Unire, alcătuirea unui pliant ,,Comuna Negomir la 100 de ani de la Marea Unire”, organizarea de excursii la Mărășești, București, Lainci și Alba-Iulia etc. Primele două proiecte menționate au și primit aprobarea pentru a fi finanțate de Ministerul Culturii. Pentru că în Negomir oamenii locului iubesc roadele spiritului, primarul Tudor Oiță și echipa sa au gândit și au reușit să scrie un nou proiect grandios-construirea unui centru cultural, care va fi amplasat în centrul civic al localității. Cu certitudine și acest proiect va primi finanțare, așezarea de pe valea Jilțului dobândind în cel mai scurt timp statutul de comună culturală a României. Așadar, comuna Negomir începe să fie un loc unde ai ce vedea, unde ai ce să înveți, unde este bine să trăiești. Așa se și face că aici, au venit să viziteze locurile oameni din toate colțurile țării și ale lumii, comuna găzduind cu ospitalitate participanții la festivaluri de poezie și de artă(Tudor Arghezi, Constantin Brâncuși). Aici, în Negomir, există încă seva creației, pentru că oamenii așezării au păstrat nealterat sentimentul durabilității.Comunitatea are intact viul ei. Și pentru că omul sfințește locul, unul dintre acești oameni este, cu siguranță, primarul așezării, economistul Tudor Oiță.
Prof.dr.Dumitru Cauc
