Clădiri pentru comunitate
I. Doppelreiter nu a construit numai locuințe, ci și clădiri cu destinație publică: Muzeul Gorjului, Biserica romano-catolică, Stația de apă de la Podul Jiului, Școala Normală. La alte câteva, devenite ulterior clădiri de patrimoniu, a intervenit parțial, pentru modificări sau refacere, cum ar fi Biserica „Sfinții Apostoli” de pe Calea Eroilor și Casa Barbu Gănescu din Piața Prefecturii, la care a păstrat caracteristicile construcției inițiale din sec. al XVIII-lea.
• Muzeul Gorjului/ Cula de pe Digul Jiului
Una dintre clădirile deosebite realizate de I. Doppelreiter în Târgu Jiu este cea construită la comanda Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj, a cărei președintă era Arethia Tătărescu, și amplasată în Parcul central, pe Digul Jiului. Transpunere modernă a culei de la Groșerea, clădirea păstrează elementele definitorii și proporția acestui valoros monument de arhitectură.
Vasile Marinoiu, directorul Muzeul Județean Gorj în anul 1997, preciza următoarele: „Clădirea Muzeului Alexandru Ștefulescu de pe Digul Jiului a fost construită în 1926, cu sprijinul Ligii Femeilor din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, de către vestitul arhitect din perioada interbelică, Iulius Doppelreiter, originar din acest oraș și care a construit-o după planurile culei Groșerea, din Aninoasa1. A fost organizată pentru muzeul județean sau Muzeul Gorjului «Alexandru Ștefulescu» și, așa cum reiese dintr-o scrisoare a Arethiei Tătărescu către directorul Liceului Tudor Vladimirescu, Arghir Iancu, din 1926, unde se găseau până la acea dată colecțiile Muzeul Gorjului, aceasta îi solicita: «Vă rugăm să binevoiți a ne preda obiectele ce ne-ar interesa și care au mai rămas din acel muzeu, pentru a le putea expune și supune examinării și clasării ce se va face de către D. Tzigara Samurcaș, inspectorul muzeelor Țării, care va sosi în curând în orașul nostru. Inaugurarea muzeului va avea loc în ziua de 5 septembrie a.c. (1926 – n.a.). De obiectele predate se va încheia Proces-verbal în dublu exemplar». Scrisoarea prezintă următoarea rezoluție: «Aprobat mutarea prin proces verbal, 13 august 1926/ Archir Iancu». Muzeul a fost organizat aici având la parter o expoziție de istorie și de costume populare, la etaj o expoziție de ceramică, iar în jurul clădirii, un mic lapidariu. Pentru îmbogățirea patrimoniului muzeului, s-au achiziționat mai multe obiecte de la sătenii din județ, în valoare de 50.000 de lei. S-au adus și noi obiecte descoperite în săpăturile arheologice efectuate în județ de către profesorul Nicolaescu-Plopșor. Muzeul a funcționat în această clădire până în 1954, când s-a mutat într-o altă clădire din strada Tudor Vladimirescu 73”. De menționat că între 1954 și 1957, clădirea s-a aflat în conservare, iar în perioada 1958-1983 aici a funcționat Centrul de radioficare Târgu-Jiu2.
Tot V. Marinoiu susținea, în interviul din 1997, că din 1982, clădirea a fost preluată de Muzeul Județean, care a organizat acolo o expoziție fotodocumentară despre viața și activitatea sculptorului Constantin Brâncuși. Ulterior, din 1994, clădirea a fost preluată de Fundația Constantin Brâncuși/ Centrul Cultural Constantin Brâncuși, până în ‘96, după care a fost preluată de către Inspectoratul pentru Cultură Gorj. Începând cu anul 2003, Primăria Municipiului Târgu Jiu a început lucrări de restaurare, reparații și modernizare a clădirii, astfel că din anul 2004, aici își va desfășura activitatea Centrul „Constantin Brâncuși”, instituție aflată în subordinea Consiliului Local sau a Primăriei Municipiului Târgu Jiu, sub diferite denumiri și forme de organizare.
• Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”
Lucrările la construcția Bisericii „Sf. Apostoli” se reiau în anul 1935, după ce fuseseră abandonate în 1929, din cauza lipsei fondurilor. Liga Femeilor Gorjene donează banii pentru finalizarea lucrărilor, iar planurile bisericii sunt modificate după proiectul arh. I. Atanasescu. I. Doppelreiter preia conducerea lucrărilor în anul 1936, când se execută tencuielile interioare și acoperișul. S-au confecționat stranele, amvonul, cafasul și pardoseala bisericii. S-a trecut la aplicarea unei tencuieli noi, cu excepția unor porțiuni unde s-a pus o tencuială specială pentru pictura în frescă, executată de pictorul Iosif Keber3. La data de 7 noiembrie 1937, biserica cu hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel a fost târnosită de către însuși mitropolitul Miron Cristea, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, cel care, un an mai târziu, va sfinți și monumentele ridicate de Constantin Brâncuși pe aceeași axă a Căii Eroilor, în memoria eroilor români care s-au jertfit în Primul Război Mondial.
• Biserica romano-catolică
Biserica romano-catolică a fost construită între anii 1928-1929, pe un teren donat la 13 iulie 1928 de către Primăria orașului Târgu-Jiu. Comitetul catolic de construcție, ales ad-hoc în 1927, l-a avut ca președinte chiar pe Doppelreiter, cel care a alcătuit planul bisericii și a construit-o. Lucrările de tâmplărie au fost executate de frații Kontz/Conți, iar în ușile de stejar sunt sculptate embleme religioase. Biserica a fost închinată Sfântului Ioan de Capistano, franciscan. Altarul și statuia Sf. Anton au fost dăruite de doamna Maria Elena Pociovălișteanu în 1937, fapt care a atras și denumirea de „Biserica Sf. Anton”. Comunitatea catolică din Târgu-Jiu număra 300 de membri în anul 1933.
• Școala Normală/ Liceul/ Colegiul Național „Spiru Haret”
Lucrările de construcții la localul Școlii Normale au început în 1923, după proiectul arhitectului C. Păunescu, la recomandarea Ministerului. Iulius Doppelreiter a fost antreprenor, iar președinte al Comitetului Școlar, dr. N. Hasnaș, cel care a urmărit și sprijinit finalizarea lucrării.
Clădirea a fost inaugurată în 1925 și a devenit funcțională în 19264.
Referitor la proporțiile construcției, arh. Iulian Cămui menționează: „Criticabil, dacă se poate spune așa, rămâne transpunerea la o scară mai mare a acestor elemente (specifice stilului neo românesc – n.a.), care a dus firesc la o arhitectură greoaie, apăsătoare, anacronică. Deși voința de a realiza o sinteză între aceste forme și cerințele moderne exista, acest fapt a fost greu realizabil, chiar și la arhitecții de renume, cum au fost Petre Antonescu și Ion Mincu5”. Deși a fost implicat direct în ridicarea construcției, nu știm cu siguranță dacă Doppelreiter a avut un cuvânt de spus și în ceea ce privește proiectul clădirii.
Alte clădiri de interes public, la proiectarea sau construcția cărora a contribuit I. Doppelreiter: magaziile de tunuri și proiectile și depozitul de muniții de la Cazărmile militare, clădirea pompelor de apă de la capătul dinspre oraș al Podului Jiului (pentru CFR), Spitalul Județean de pe str. T. Vladimirescu, anexele și mai multe lucrări la fostul Liceu de Fete, proiectarea a zece clădiri din incinta Marii Unități a M.A.P.N., localul Școlii de Meserii și a Fabricii de cânepă de la Vădeni, lucrări la Prefectura și Primăria orașului.
Apreciat pentru eleganța și proporțiile clădirilor proiectate, Doppelreiter a fost solicitat și în județ, unde și-a pus semnătura pe proiectul mai multor construcții cu destinație de locuință sau instituție publică, sedii de primării, școli, dispensare. Dintre acestea, 35 se mai păstrează și astăzi, în localitățile Alimpești (Casa pr. Gheorghe Dumitrescu, Casa Marcel Comănescu, Casa Munteanu, fostul sediu al Primăriei Ciupercenii de Olteț, fostul sediu al Primăriei Alimpești, dispensarul Alimpești), Baia de Fier (Primăria, Casa av. Flitan, Primăria Cernădia), Bălănești (Casa Ion Popescu-Voitești), Bălești (Casa Toma Bălan), Bâlteni (Școala Peșteana-Jiu), Crasna (dispensarul Dumbrăveni, Școala Dumbrăveni, chiliile Ms. Crasna), Drăguțești (Casa Al. Tătărescu/Primăria Drăguțești, Banca Gilortul/Căminul Cultural Drăguțești), Jupânești (Casa Rovinaru, Casa Eufimia Gorun/Serv. Public Jupânești), Peștișani, Plopșoru (Casa Tătărescu/Primăria com. Plopșoru), Novaci (Casa Ioan Petrescu/Judecătoria Novaci, Casa dir. Școlii Novaci/Parchetul de pe lângă Jud. Novaci, Casa Bărbulescu/Primăria orașului Novaci, sediul Primăriei și grădiniței din Pociovaliște, Centrul pentru copii cu dizabilități Novaci, Școala „A.I. Cuza”, Hotel Parângul), Runcu (Casa Col. Petrescu, Casa Vâlceanu, locuința personalului medical al Spitalului de Pneumoftiziologie), Săcelu (Școala), Târgu Cărbunești (Primăria), Târgu Logrești (Stăreția Ms. Târgu-Logrești), Telești (Casa Andrei), Vladimir (Casa Tudor Vladimirescu)6.
De asemenea, alte clădiri sau construcții proiectate de Doppelreiter, identificate în județ, sunt: biserici, dispensare medicale (Bumbești-Pițic, Hurezani, Peșteana-Jiu, Brădiceni, Novaci), școala de la Strâmba – Vulcan, Casa de adăpost și Casa Străjerilor de la Rânca, podul de la Poiana și mai multe poduri din lemn7.
După anul 1948, arhitectul vestit de odinioară a supraviețuit din mila altora. Avea o vârstă înaintată, era bolnav, nu avea pensie. A adresat numeroase memorii autorităților comuniste, dar fără a primi niciun răspuns. S-a stins din viață la 21 aprilie 1954, la vârsta de 75 de ani.
Proprietara casei în care a locuit odinioară I. Doppelreiter cu familia sa, Elena Brădișteanu, remarca această frapantă inechitate a vieții marelui arhitect: „Omul care ne-a îmbogățit și înfrumusețat urbea, a murit sărac și uitat. A construit atâtea case frumoase și a sfârșit obligat să locuiască într-o singură cameră, din casa lui, fără foc și fără siguranța zilei de mâine, umilit de oamenii unei istorii aberante”.8
Adina Andrițoiu
Bibliografie
*** Constantin Brâncuși, Viața și copilăria, 2001, DVD editat de ITC București (arhiva Centrului de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”).
Andrițoiu, Adina, Fotografii de familie. Iulius Doppelreiter, TV Târgu-Jiu, difuzat aprilie 1997 (sursa https://www.youtube.com/watch?v=WsvZvb1OxvI&t=34s, postat 9 iulie 2020).
Andrițoiu, Adina, Cula de pe Digul Jiului, Ed. Brâncuși, Târgu Jiu, 2020.
Crăciun, Lucia, Bijuterii arhitectonice gorjene – Casele Doppelreiter, album, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2008.
Duguleanu, Ion & co., a, Târgu-Jiu/ Case, Oameni, Destine/ Calea Eroilor, vol. II, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2007.
Duguleanu, Ion & co., b, Târgu-Jiu/ Case, Oameni, Destine/ Strada Unirii, Vol. V, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2012.
Maicovschi, Mihai (arh., coord.) & al., Julius Dopellreiter, arhitectul care a înnobilat Târgu Jiul, Tipografia Prod Com, Târgu Jiu, 2018.
Șerban, Alexandru Doru, Personalități care au fost în Gorj, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2009.
1 A. Andrițoiu, Fotografii de familie….
2 Adina Andrițoiu, Cula de pe Digul Jiului, Ed. Brâncuși, Târgu Jiu, 2020, pp. 35-36.
3 Sorin Lory Buliga, Adina Andrițoiu, Istoricul Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Târgu-Jiu în contextul Ansamblului Monumental „Calea Eroilor”, Curierul Primăriei, nr. 5 (221), 30 mai 2018, Târgu-Jiu.
4 https://www.spiruharetgorI.ro/prezentare/ (accesat 1 martie 2021).
5 A. Andrițoiu, Fotografii de familie…
6 M. Maicovschi, Op.cit., pp. 26-62.
7 Șerban, A.D., Op.cit., p. 143.
8 Ibidem, pp. 139-140.
