Aretia Tătărescu – Stea aşteptată pe Aleea Celebrităţilor

475

În perioada interbelică, Gorjului i-a fost dat să fie cel mai norocos judeţ din ţară având-o pe cea mai plină de iniţiativă, dornică de muncă şi năzuinţe – Aretia Tătărescu. Născută Piteşteanu, la 16 sept.1889, la Bucureşti, dintr-o familie de oameni avuţi, rămâne orfană la vârsta de 8 ani. Deşi absolventă a unui conservator din Belgia, pasiunea ei a fost pictura şi tot ce ţinea de artă. În 1916 se căsătoreşte cu Gheorghe Tătărescu, viitorul prim-ministru al României şi se instalează la Poiana-Gorj. Aretia Tătărescu s-a îndrăgostit de Oltenia, de Gorj, de frumuseţile locului, de arta populară locală, de cusături şi covoarele olteneşti.

Cultivarea tradiţiilor populare
Deşi putea să ducă o viaţă mondenă de soţie de prim-ministru, ea se afirmă pe scena publică, înfiinţând în 1921 Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj. Datorită muncii sale stăruitoare, LNFRG a strâns, a conservat şi a perpetuat datinile şi tradiţiile populare, cercetându-se fiecare colţişor al Gorjului şi scoţând la lumină aceste comori, ea însăşi având o contribuţie benefică la modernizarea covorului oltenesc. Înfiinţează centre săteşti de lucru, şcoli de gospodărie la Rovinari şi renumitul atelier cu războaie din Târgu-Jiu, bine înzestrat, cu săli mari şi cu tot felul de războaie şi unelte, asigurând sute de locuri de muncă pentru fetele din oraş. A fost premiată la diverse expoziţii din străinătate, în 1937, un covor ţesut în atelier primind un premiu la Paris. Când a plecat la Paris, ca soţie de ambasador a cheltuit din averea ei pentru ca ambasada să se ridice la înălţimea la care trebuia să fie.
Menţionăm că, atât în timpul ministeriatelor, cât şi înainte de 1934 ori după 1939 până în toamna lui 1947, Aretia Tătărescu s-a aflat mai tot timpul în Gorj, unde s-a pus în slujba cultivării tradiţiilor populare şi dezvoltării industriei casnice.

Amenajarea de case memoriale şi monumente
Datorită dragostei pentru artă şi istorie, a simţului său estetic dezvoltat, cât şi a gustului său rafinat, A.Tătărescu trece la cercetarea cu specialişti, a unor vechi situri arheologice, la amenajarea unor case memoriale şi la realizarea unor monumente care stau mărturie intuiţiei sale profunde. De exemplu, în 1926, înfiinţează Muzeul „Al. Ştefulescu”, în clădirea de pe malul Jiului, construită de ligă în stilul celebrelor cule gorjeneşti, apoi iniţiativa de îngrădire a castrului roman de la Bumbeşti-Jiu şi reînceperea săpăturilor arheologice, chemarea lui C.S. Nicolaescu-Plopşor pentru a relua cercetările la Peştera Muierilor sau de la Baia de Fier şi Polovragi, de la Runcu şi Sohodol, de la Vaideeni şi din alte zone ale Gorjului. Ideea conservării şi îngrijirii unor monumente s-a materializat prin renovarea casei părinteşti a lui Tudor Vladimirescu, organizarea unui muzeu şi a unei biblioteci, iar pentru cinstirea eroinei de la Jiu s-a renovat casa părintească din Vădeni şi s-a ridicat un monument-sarcofag, unde i-au fost reînhumate osemintele, lucrare executată de Miliţa Petraşcu, în 1935.

Acţiuni de binefacere
În timpul războiului şi în anii următori (1940-1947), preşedinta Ligii Femeilor Gorjene a cumulat şi funcţia de preşedintă a Societăţii Naţionale „Crucea Roşie” – filiala Gorj, dedicându-se unor ample şi susţinute acţiuni de binefacere, care se conjugă cu cele organizate, o vreme, tot ca preşedintă, şi la Societatea Ortodoxă a Femeilor Române. Credinţa în Dumnezeu şi educaţia religioasă au determinat-o să contribuie la realizarea unor lucrări cu caracter religios. Familia Gheorghe şi Aretia Tătărescu avea un adevărat cult pentru ajutorarea bisericilor şi mănăstirilor, chiar pentru ridicarea unora noi, mărturie stând mănăstirile Tismana, Lainici, Crasna, bisericile de la Roşia şi Poiana, culminând cu lucrările la desăvârşirea noului locaş al bisericii „Sf.Apostoli Petru şi Pavel” din Târgu-Jiu.

Invitaţia către Brâncuşi
Dar, realizarea cea mai importantă a Aretiei Tătărescu rămâne însă, aducerea lui Brâncuşi pe meleagurile natale şi sprijinirea sculptorului pentru a ridica la Târgu-Jiu un monument închinat eroilor căzuţi în războiul de întregire a Patriei. Propunerea de a ridica un monument i-a făcut-o iniţial Miliţei Petraşcu, însă sculptoriţa îi comunică Aretiei Tătărescu că cel mai în măsură pentru a realiza sculptura ar fi Brâncuşi şi-i scrie acestuia. Brâncuşi îi răspunde Miliţei Petraşcu că acceptă propunerea şi de aici rolul Aretiei Tătărescu a fost covârşitor, iar în 1937 puteau fi admirate la Târgu-Jiu cele 3 capodopere: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana fără sfârşit. Implicarea prim-ministrului Gheorghe Tătărescu, ca preşedinte de onoare al Comitetului de iniţiativă, din 19 sept.1935, pentru ridicarea monumentului eroilor gorjeni, desigur, constituia, o garanţie morală, dar presupunea, în acelaşi timp şi sprijin financiar. În octombrie 1937, A.Tătărescu donează oraşului Tg-Jiu, din partea ligii operele realizate de Brâncuşi, municipalitatea mulţumindu-i pentru ajutorul acordat şi pentru toate acţiunile săvârşite cu un rar patriotism şi cu devotament exemplar.

Model pentru urmaşi
În toate acţiunile întreprinse de Guvernul Tătărescu în vederea reabilitării şi modernizării sistemului de învăţământ gorjean din epocă, se simte, din umbră, şi activismul altruist al Aretiei Tătărescu.
Bună cunoscătoare a istoriei şi tradiţiilor culturale locale din toate zonele Gorjului, Aretia Tătărescu era, desigur, o bună sfătuitoare a soţului său, nu numai în ajutorarea şi ctitorirea de noi lăcaşuri sfinte, ci şi în ampla operă de ridicare a unor şcoli, de extindere şi modernizare, fiind prezentă şi alături de prim-ministrul Tătărescu, la inaugurarea câtorva lăcaşuri de învăţământ din Gorj. Deşi era soţie de prim-ministru, Aretia Tătărescu nu a făcut o zi politică, toate acţiunile ei desfăşurându-se pe plan civic şi pe un fond spiritual şi cultural profund.
Meritele şi prodigioasa ei activitate i-au fost recunoscute de conjudeţenii săi, astfel încât, în anul 1936, a fost distinsă cu cetăţenia de onoare a oraşului Târgu-Jiu.
Aretia Tătărescu a fost şi rămâne un model pentru contemporanii şi urmaşii ei, figură emblematică a unei vetre caracterizată prin respectul pentru tradiţie şi mai ales patriotism.
Pentru toată munca depusă şi mai ales pentru iniţiativele şi tenacitatea de care a dat dovadă în urmărirea ţelului său, propunem ca Aretia Tătărescu să primească o stea în piaţa oraşului Târgu-Jiu pentru ca toţi cei care vor trece pe acolo să-şi amintească de meritele ei de excepţie în edificarea modernă a urbei noastre, similară cu dezvoltarea şi înflorirea fără precedent a economiei societăţii şi artelor gorjene din perioada interbelică.
Prof. Gabriela Neta Popescu Preşedinta Ligii Femeilor Gorjene „Aretia Tătărescu”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here