La ultimul bilanţ făcut public de către Administrația Națională a Penitenciarelor se arăta faptul că 21.409 condamnați au fost puși în libertate, prin acordarea beneficiilor compensatorii prevăzute de Legea 169/2017, până la începutul lunii octombrie. Şi la nivelul Penitenciarului Târgu-Jiu a fost aplicată ,,cu succes” această lege.
Astfel, dacă anul trecut, din Penitenciarul Târgu-Jiu peste 300 de deţinuţi au fost eliberaţi în baza Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, ultimele date ce cuprind şi primele şapte luni ale anului 2019 arată că alte aproape 400 de persoane au părăsit închisoarea, fiind eliberați condiţionat.
763 de deţinuţi, eliberaţi pe Legea nr. 169/2017
„În perioada 19 octombrie 2017 – 6 august 2019, au fost puși în libertate 768 de deținuți, 763 beneficiind de prevederile Legii nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. În această perioadă, dintre persoanele liberate beneficiare ale prevederilor Legii nr. 169/2017, din punctul de vedere al infracțiunilor săvârșite, vă exemplificăm: 47 persoane au executat pedepse privative de libertate pentru săvârșirea infracțiunii de omor, 32 pentru tentativă de omor, 144 pentru săvârșirea infracțiunilor de furt / furt calificat, 48 pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere, 63 pentru viol / tentativă de viol, 9 pentru trafic de persoane, 16 pentru ultraj”, a declarat Lavinia Lupu, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Târgu-Jiu. „Menționăm că punerea în libertate se dispune, de îndată, la expirarea duratei pedepsei închisorii, la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a dispus liberarea condiţionată, precum şi la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare competente, în situaţiile anume prevăzute de lege, administrația așezământului de deținere îndeplinind obligațiile prevăzute de reglementările legale în materie. Totodată, în ceea ce privește aplicarea instituției complementare a liberării condiționate, precizăm că aceasta presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiții strict și limitativ prevăzute de lege, admiterea liberării condiționate implicând formarea convingerii instanței cu privire la însușirea de către persoana condamnată a unui complex de valori sociale necesare subzistenței în societate, în condiții de legalitate”, se mai precizează în comunicatul transmis de ANP. Pe 19 octombrie 2017, legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, iar în prima zi au fost puși în libertate 529 de deţinuţi, la nivel naţional. Ea a fost adoptată pe 9 mai 2017. Au votat ,,pentru” 175 de deputați ai PSD, ALDE, UDMR și minorități, iar ,,împotrivă” – 85 de deputați din PNL și USR. Legea prevede că, ,,pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată”. În plus, deținuții beneficiază de liberarea condiționată după executarea a 2/3 din pedeapsă, în cazul închisorii ce nu depășește 10 ani, respectiv a 3/4 din pedeapsă, în cazul închisorii mai mari de 10 ani. Mai mult, munca prestată în penitenciar e echivalată cu zile executate din pedeapsă. De exemplu, un individ condamnat la 3 ani de închisoare pentru că a abuzat sexual un copil poate cere să fie pus în libertate după numai 2 ani. Dar nici acești 2 ani nu vor fi executați integral, pentru că prin recursul compensatoriu i se scad alte patru luni din pedeapsă, iar din celelalte mai sunt bifate zile, prin munca prestată în penitenciar.
Izabella Molnar
