Apel al FNM! Cum justifică Ministerul Energiei parteneriatul cu americanii, în cazul Termocentralei Paroșeni?

Comunicat FNM: Federația Națională a Muncii, membră a Confederației Sindicale Naționale „MERIDIAN”, informează opinia publică și face apel la autoritățile competente în legătură cu situația termocentralei PAROȘENI:
Termocentrala PAROȘENI funcționează de peste 65 de ani, perioadă în care a generat
peste 56 TWh de energie electrică și a folosit circa 35 milioane de tone de huilă din Valea Jiului.
Puterea instalată a termocentralei este în prezent de 150 MW. Acesta este rezultatul
modernizării grupului de 150 MW, care a fost finalizată în anul 2007.
În ultimii ani, termocentrala a produs anual, în medie, circa 0,4 TWh de energie
electrică, reprezentând 0,6% din producția totală de energie electrică din România.
În anul 2022, termocentrala Paroșeni s-a confruntat cu probleme acute de aprovizionare cu combustibil, ceea ce a redus drastic capacitatea sa de producție. Termocentrala funcționa doar trei zile pe săptămână, având nevoie de cel puțin 2.000 tone de huilă pe zi, dar minele din valea Jiului puteau asigura doar 1.000-1.200 tone de
huilă pe zi.
Termocentrala Paroșeni a repornit activitatea în flux continuu în noiembrie 2023, după
ce a fost oprită temporar din cauza lipsei de huilă. Minerii lucrează, la unele mine, doar pe două schimburi, iar pentru ca termocentrala să funcționeze, e nevoie de aproximativ 2.000 – 2.200 de tone de huilă zilnic.
Fiind o resursă energetică importantă în structura sistemului național, termocentrala
Paroșeni pune și unele probleme legate de protecția mediului. Astfel arderea huilei produce gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, dioxidul de sulf și oxizii de azot, care contribuie la amplificarea aportului antropic la schimbările climatice și la acidifierea ploilor. De asemenea, produce și particule fine de cenușă, care pot afecta sănătatea respiratorie a oamenilor și animalelor din zonă.
Termocentrala Paroșeni are și un depozit de cenușă la Căprișoara, unde se acumulează
deșeurile rezultate din procesul de ardere. Acest depozit este supus eroziunii și spulberării de vânt, ceea ce duce la răspândirea cenușii în aer și în sol. Cenușa conține metale grele, cum ar fi plumbul, mercurul și arsenicul, care pot contamina apa și vegetația din apropiere.

Termocentrala Paroșeni trebuie să respecte normele europene de protecție a mediului, care impun limitări ale emisiilor de gaze și particule. Pentru a se conforma acestor norme, termocentrala a investit în sisteme de filtrare și epurare a gazelor, precum și în sisteme de umezire a cenușii pentru a reduce spulberarea. Totuși, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a elimina complet impactul negativ al activității termocentralei asupra mediului.

În concluzie termocentrala Paroșeni pune cel puțin trei probleme majore: siguranța
energetică, siguranța mediului, siguranța stabilității și calității locurilor de muncă directe și din activitățile orizontale asociate.
Zilele trecute, pe 27 noiembrie, Ministerul Energiei informa opinia publică românească
despre inițiativa unei colaborări cu un partener american, în scopul relansării activității
termocentralei Paroșeni, astfel: „Această inițiativă reprezintă un pas important în
implementarea Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022-2030, aprobate prin Hotărârea nr. 901/2022. Memorandumul semnat de Ministerul Energiei, Societatea Complexul Energetic «Valea Jiului» SA și American Bio-Carbon Delaware LLC vizează transformarea Centralei termoelectrice de la Paroșeni, situată în Valea Jiului, prin utilizarea biocarburantului produs de American Bio-Carbon din biomasa sustenabilă românească, înlocuind astfel cărbunele tradițional.

„Prin această colaborare strategică, nu doar că ne aliniem la obiectivele europene de
decarbonizare și sustenabilitate, dar reușim să oferim noi perspective economice și sociale pentru Valea Jiului. Suntem mândri să lucrăm alături de partenerii noștri americani pentru a transforma un sector istoric într-unul inovator și ecologic”, a declarat Sebastian-Ioan Burduja, ministrul Energiei.
Această lăudabilă inițiativă apare după ce un fost ministru mai luase, în iunie 2021 o
altă „lăudabilă” inițiativă prin semnarea unui Memorandum identic tot cu cu o firmă
americană, Energy Capital Partners pentru realizarea unui proiect de conversie a
termocentralei Paroșeni pe gaz natural, care ar reduce emisiile de carbon cu 40% și ar crește eficiența energetică, idee încremenită în stadiul de „proiect”?. Acest proiect ar fi presupus o investiție de circa 400 mil. Euro, cu care se înlocuia instalația de ardere pe cărbune existentă cu una pe gaze naturale. Comisia Europeană „sprijinea” cu mult elan această idee asigurând încă din luna octombrie 2021 un ajutor de stat de peste 250 milioane de Euro, pentru finanțarea „închiderii minelor din Valea Jiului și reconversia profesională a personalului afectat”. Deci, din toată măreața inițiativă a fost cu celeritate adoptată și chiar finanțată partea care „demolează” fără să apară nici măcar vreo schiță de reabilitare în vreun fel a importantei capacități energetice.

În tot acest timp, toți factorii de decizie guvernamentali, implicați în această problemă,
inclusiv actualul și foștii miniștri ai energiei, economiei, mediului, au fost informați direct, prin vizite, demonstrații și documentații tehnice, despre existența (în funcțiune) a unei soluții tehnice românești, mult superioară celor americane și ca tehnologie și ca efect, capabilă să asigure, fără modificări, nu numai funcționarea instalației existente la Paroșeni, la puterea instalată maximă, cu amprentă de carbon (0), dar să conserve și locurile de muncă ale minerilor din Valea Jiului și să valorifice energetic atât zăcămintele locale de huilă dar și să elimine cantități importante de deșeuri organice/biomasă abundente și poluante în România.
Este vorba despre soluția propusă de inventatorul român Iuliean Horneț, care
presupune tratarea termică (torefiere) prin procese de piroliză a biomasei 55%, a deșeurilor menajere și nămoluri de epurare 25% și cărbunelui 20%, într-un amestec din care rezultă un „cărbune biologic” perfect uscat și cu o putere calorică medie de 4.300 kcal/kg. În urma utilizării acestui combustibil, cu amprentă carbonică la ardere minimă (considerată „0”), fără emisii de particule în suspensie și COV minime. Se obțin 3,5 mil. MW Termic din care 1,2 mil. MW Electric pe an, în bandă (400 MW/h), cu un consum de 700.000 tone combustibil din care minim 20% cărbune (huilă din Valea Jiului). În plus, față de performanța tehnică remarcabilă a soluției propuse, valoarea totală necesară implementării acestei investiții este de numai 230 mil. Euro, adică puțin peste jumătate din suma alocată proiectului.
Prin această colaborare strategică, cu firma românească ecoHORNET, nu doar că
Romania se aliniază la obiectivele europene de decarbonare șisustenabilitate, darîmpreună cu Ministerul Energiei și Complexul Energetic Hunedoara vom reuși să oferim noi perspective economice și sociale pentru Valea Jiului. Să fim mândri că vom lucra împreună pentru a transforma un sector istoric într-unul inovator și ecologic.”, a declarat inventatorul român Iuliean HORNET.
Față de această realitate evidentă, cerem insistent Guvernului, Ministerului Energiei
și oricărui alt organism cu responsabilități decizionale (Mediu, Finanțe, media etc.) să
analizeze cu atenție situația și să justifice public, cu argumente științifice și economice de ce aleg și plătesc (în situația fericită că le și aplică) mai mult pentru soluții străine cu
performanțe mai slabe, în loc să opteze pentru soluțiile autohtone disponibile susținând în acest fel cercetarea, antreprenoriatul, industria și forța de muncă din România?

Președintele Federației Naționale a Muncii,
Constantin Crețan