Aşa cum se ştie, Anul 2025 a fost proclamat drept «Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române și Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea», atunci când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința sa de lucru din 29 februarie 2024, a examinat referatul pentru cele două teme, omagială și comemorativă, consacrare argumentată în special prin faptul că în anul 2025, Biserica Ortodoxă Română va aniversa 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei sale (25 aprilie 1885) şi 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie (4 februarie 1925), iniţiativă exprimată la modul concret după Marea Unire din 1918. Am putea spune că aceste două aniversări, cu semnificații deosebit de importante pentru spiritualitatea şi demnitatea noastră națională, creează prilejul, dar şi datoria de a omagia cu recunoștință memoria tuturor ostenitorilor pentru recunoașterea oficială a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi dobândirea rangului de Patriarhie. Demn de apreciere este faptul că prin hotărârea nr. 78/2021, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca, în anul 2025, în cadrul manifestărilor dedicate aniversării a 140 de ani de autocefalie și a centenarului Patriarhiei Române, să aibă loc proclamarea solemnă a canonizării unor mărturisitori și mari duhovnici misionari români propuși spre canonizare de către Sinoadele mitropolitane din ţara noastră. De aici putem deduce că demersul pentru canonizarea unor mărturisitori și mari duhovnici ortodocși români din secolul al XX-lea, potrivit propunerilor formulate de către Sinoadele mitropolitane, constituie mărturia vieții și lucrării bisericești din perioada de după 1989, pe pământul nostru românesc.
„Moștenirea lor spirituală ne inspiră astăzi să păstrăm credința ortodoxă și să apărăm virtuțile și valorile vieții creștine în fața provocărilor actuale”!
În cadrul programului-cadru (liturgic, cultural şi mediatic), în primul semestru al anului 2025, va fi tratată tema: «Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române», care va fi prezentată în felul următor: mai întâi despre «Aniversarea a 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române», iar, în plan secund «Aniversarea celor o sută de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. În cel de-al doilea semestru al anului 2025 va fi tratată tema: «Anul comemorativ al duhovnicilor și mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea», care va fi aplicată prin urmărirea unor direcţii de acţiune legate de rolul și lucrarea duhovnicului în viața Bisericii, conturarea unor personaltăţi de preoți duhovnici cu vocație și mărturisitori din secolul al XX-lea, monahi și monahii cu viețuire filocalică și mărturisitori ai credinței din veacul trecut. Va fi acordată o atenţie deosebită paternităţii şi filiației în relația dintre duhovnic și ucenic, pentru transmiterea unei moșteniri spirituale între generații, pentru a dezvolta conţinutul pastorației specifice marilor duhovnici ai secolului al XX-lea între realități ecleziale și constrângeri sociale. Cu acest prilej, va fi evidenţiată contribuția marilor duhovnici de însufleţire şi dinamizare a vieții creștine, de implementare a principiilor evanghelice în societatea noastră românească. Va fi pusă în evidenţă importanța recunoașterii și prețuirii chipurilor de sfințenie ale marilor duhovnici din Biserica Ortodoxă Română Apostolică, incluşi într-un program-cadru: teologic-educațional, misionar-pastoral şi cultural-mediatic, legiferat şi promulgat la 19 martie 2024, după care Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în şedinţa de lucru din 12 iulie 2024, canonizarea a 16 cuvioşi şi mărturisitori ai Ortodoxiei româneşti din perioada comunistă, printre care: Sfântul Cuvios Arsenie (Boca) de la Prislop, Sfântul Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae, Sfântul Cuvios Sofian (Boghiu) de la Antim, Părintele arhimandrit Cleopa Ilie, starețul Mănăstirii Sihăstria, şi alţii, iar, de la noi din Gorj, Părintele arhimandrit Gherasim Iscu, starețul Mănăstirii Tismana, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Gherasim de la Tismana, cu cinstire în ziua de 26 decembrie şi Părintele arhimandrit Visarion Toia, starețul Mănăstirii Lainici, cu titulatura: Sfântul Cuvios Mucenic Visarion de la Lainici, cu cinstire în ziua de 10 noiembrie. Ca urmare, noii sfinţi canonizaţi au fost deja incluşi în calendarul bisericesc pentru anul 2025, iar, ca o expresie firească a recunoaşterii sfinţeniei acestor eroi martiri, pe lângă documentarea cu argumente pertinente se adaugă şi decizia sinodală de canonizare, astfel că Biserica va organiza ceremonii la nivel central şi local, desfăşurate sub semnul proclamării canonizării. Prin aceste evenimente bisericeşti, care se vor desfăşura mai întâi la Bucureşti în luna februarie şi apoi în fiecare eparhie, noii mărturisitori vor fi declaraţi liturgic sfinţi canonizaţi, iar credincioşii vor fi familiarizaţi cu titulatura, icoana, viaţa şi troparul noilor sfinţi.
„Acești sfinți mărturisitori sunt icoane vii ale Bisericii noastre, care ne învață că iubirea jertfelnică pentru Hristos este cea mai înaltă chemare a fiecărui creștin”!
În fine, la proclamarea «Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi a Anului comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocși români din secolul al XX-lea», a fost prezentată noua icoană «Soborul Sfinților Români», reprezentativă pentru acest an jubiliar, o icoană minunată care are dimensiunile de 90 x 60 cm și este realizată de pictorul bisericesc Costel Olărean, la indicațiile Comisiei de Pictură Bisericească a Patriarhiei Române. În partea de sus a icoanei este reprezentată Maica Domnului pe tron cu Pruncul Hristos, având împrejur mulţi îngeri care sunt reprezentați în slavă, și cu imaginea Bisericii în fundal, ca un simbol emblematic. În partea de jos a icoanei este pictat Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României, înconjurat de cete de sfinți români în ordine ierarhică. Prin erminia (modul de explicare a unei picturi) picturii bizantine sunt zugrăviţi sfinții ierarhi, împreună cu mucenici şi cuvioși, iar, printre ei se numără și cei 16 sfinți contemporani canonizați de către Biserica Ortodoxă Română în contextul aniversării Centenarului Patriarhal. Aşa cum subliniază Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, canonizarea acestor sfinţi este: ,,Un act de recunoaștere a sfințirii vieții și jertfei lor, care transcende orice context politic, subliniind faptul că adevărata mărturisire creștină, nu susține ideologii lumești trecătoare, ci valorile eterne ale credinței și iubirii de Dumnezeu”. Iar, pentru că aceşti sfinți sunt duhovnici și mărturisitori ortodocși români din timpul regimului comunist, ei sunt canonizați pentru modul jertfelnic de a-și păstra credința și demnitatea creștină în fața opresiunii, motiv pentru care la împlinirea celor o sută de ani de Patriarhie Română, vor avea loc numeroase evenimente aniversare, printre care proclamările canonizării noilor sfinți și sfințirea mare a Catedralei Naționale.
Profesor dr. Vasile GOGONEA
