Zeci de locuitori din Polata nu mai pot cultiva, de ani buni, terenurile agricole din cauza unor alunecări de teren. Şi casele le-au fost în pericolul de a o lua la vale, dar, din fericire, acest lucru a fost oprit la timp.
Astfel, după o investiţie de 20 de miliarde de lei vechi şi lucrări care au durat 2 ani, locuitorii din Polata încep, totuşi, să spere că în curând vor putea culege, din nou, rodul pământurilor pe care le deţin.
Din toamna anului 2005, la Polata terenul începuse să o ia la vale. Acest lucru s-a întâmplat în mai multe rânduri, din cauza acţiunii apelor de suprafaţă provenite din precipitaţii, a apelor subterane din izvoare şi din modificarea structurii terenurilor. Crăpăturile şi şanţurile, care se formaseră pe locul în care oamenii obişnuiau să obţină diferite culturi, ameninţau să ajungă inclusiv la casele cetăţenilor. Nu mai puţin de 20 din aceste locuinţe au fost, totuşi, afectate, dar foarte puţin, cele aproape 100 de case din localitate riscând, însă, în fiecare zi, să se deplaseze, efectiv, şi să alunece cu totul la vale. Conform unor cercetări şi constatări, terenul din zonă se deplasa cu aproximativ 3 metri în fiecare an. „Am avut porumbi şi vie aici. Nu ştiu dacă voi mai pune, cred că voi lăsa fâneţe momentan. Porumbul mi l-a luat apa”, a povestit Ion Dănău, de 62 de ani, din localitate.
Lucrări în două etape
Potrivit lui Raul Chiriac, director investiţii în cadrul Primăriei Târgu Jiu, măsurile au fost realizate în două etape. „În toată această zonă erau numai rupturi, ajunseseră chiar la limita locuinţelor. În primă fază au fost afectate 20 de case, dar dacă alunecările înaintau, cu siguranţă le afectau pe toate. Astfel am luat o serie de măsuri care s-au desfăşurat pe două etape”, a declarat Chiriac. Prima etapă a fost finanţată de la bugetul local, fiind vorba despre patru miliarde de lei vechi. Restul, până la 20 de miliarde, cât a fost investiţia totală, a fost obţinut de la Ministerul Dezvoltării şi Compania Naţională de Investiţii. Lucrările propriu – zise se referă la oprirea fenomenului de alunecare, realizarea unui zid de susţinere din gabioane, şanţuri drenate, şanţuri dalate, drenuri absorbante, de adâncime şi de colectare. Lucrările au fost finalizate de curând, zidul de sprijin realizat în jurul acestui teren având o lăţime totală de aproape cinci metri, din care mai bine de trei aflaţi sub pământ. Iniţial a fost vorba despre aproape două hectare de pământ, dar ulterior, lucrările s-au desfăşurat pe 3,7 hectare, teren agricol. Totuşi, timp de doi ani de acum încolo, locuitorii nu vor putea să îşi cultive terenurile, pentru că vegetaţia trebuie să se refacă.
Dorina Cioplea