Alexandru Ţitruş (1922-1989) a fost cel mai cunoscut violonist din Transilvania. El s-a născut pe 3 martie 1922, în localitatea Unirea – azi, Ocna Mureş, din judeţul Alba, într-o familie de rromi cu nouă copii.
Primele deprinderi muzicale ale sale au fost sesizate, când – la vârsta de şase ani – tatăl său l-a luat şi pe el într-un grup instrumental compus numai din băieţii săi şi l-a pus şi pe el să cânte la ţambal. Laolaltă cu fraţii săi şi cu tatăl lor mergea la nunţi să cânte. Cum nu-i plăcea să cânte la acest instrument, după doi ani el „fură” vioara de la fratele său mai mare, Nicolae, şi se ascundea să cânte la ea, să înveţe ceea ce el a auzit de la cei în vârstă, vioara fiind instrumentul său de suflet, în anul 1936, Alexandru Ţitruş, conştientizând talentul său, pleacă la Bucureşti, unde îi surâde norocul şi realizează la Radio Bucureşti primele sale imprimări, când avea 14 ani.
Este luat acolo în Ansamblul folcloric bucureştean „Doina” al Armatei, condus pe vremea aceea de către generalul Dinu Stelian. în anul 1940, la 18 ani, se căsătoreşte.
În 1962, după 26 de ani, se întoarce în Transilvania şi rămâne la Cluj (Piaţa Mihai Viteazu nr. 1), lucrând în Orchestra naţională de folclor a Filarmonicii „Transilvania”, o vreme fiind dirijorul ei. De asemenea, este văzut ca viorist în cele mai mari restaurante de atunci, precum: „Continental”, „Someşul”, „Fetiţele Vieneze”, „Metropol” („Bucureşti” din strada Horea, într-o vreme când nu găsea unde să cânte şi a fost invitat să cânte acolo de Remus Pop, zis „Mongolul”, un prieten al artiştilor şi al scriitorilor).
În anul 1976, Alexandru Ţitruş ia parte la turneele internaţionale întreprinse în: Franţa, Germania, Italia, Olanda, Elveţia, Suedia, în Statele Unite ale Americii. El a realizat multe discuri şi casete audio, a cântat cu cele mai mari orchestre, conduse de mari dirijori (ca: Radu Simion, Toni Iordache, Dumitru Fărcaş ş.a.) şi cu mari instrumentişti, ca: Ion Drăgoi, Ion Lăceanu, Nicolae Bob Stănescu ş.a. Din păcate, nu au fost imprimate toate melodiile folclorice unicat interpretate de el, adunate din zonele Mureş şi Târnave, dar – cu toate acestea – există mai mult de 25 de doine înregistrate, ascultate acolo. Alexandru Ţitruş a murit la 5 mai 1989, când avea 67 de ani, Transilvania pierzându-l pe cel mai bun instrumentist.
Fiica sa, Mariana [Maria Oşoianu], a organizat în anul 1994, la Cluj, prima ediţie a festivalului de instrumentişti la vioară „Alexandru Ţitruş”, care a încetat după cinci ediţii. Marele violonist de muzică clasică, Şerban Lupu, care trăieşte în America, a susţinut un concert folcloric la Cluj Napoca, cu orchestra „Cununa Transilvană”, în ziua de miercuri, 7 iulie 2010, la Casa de Cultură a Studenţilor, interpretând melodii cântate, cândva, de Alexandru Ţitruş [în 2013 s-a desfăşurat ediţia a VII-a].
De asemenea, nepoata sa, Ioana Oşoianu Ţitruş, îl urmează pe bunicul său, Alexandru Ţitruş, ea făcând muzică clasică, fiind pianistă şi dirijor de muzică clasică. Revista „Clujeanul” scria despre Ioana că duce mai departe tradiţia artistică din familia sa, la Londra, unde studia, la 23 ani, să devină dirijor de orchestră. În ianuarie 2002, a fost desemnată să dirijeze orchestra „Millenium Youth Simfonia”, după cum se spune în articolul „Muzica romani – Din Himalaia – prin Cluj – la Londra”, preluat din „Clujeanul” (2002) de către revista „Asul de treflă” (Trimestrul I, 2003, p. 81). Şi cât de frumos şi de adevărat este ceea ce scrie Maria Golban despre el, anume, că: „/…/ Alexandru Ţitruş a fost un instrumentist care a făcut vioara să râdă, dar şi să plângă”. Este de spus ceva foarte important, anume că, în 28 martie 2013, poetul Sorin Grecu îşi lansează, la Cluj, cartea sa dedicată artistului instrumentist, „Alexandru Ţitruş – portret din cioburi”, spre cinstirea maestrului, dar – este adevărat – şi autorul merită tot respectul nostru!
Alexandru Ţitruş îşi doarme somnul de veci în Cimitirul din Ocna Mureş, din judeţul Alba.
Profesor pensionar,Voicu T. Teodor
