Începutul acestui an găseşte scena politică din România într-o vânjoleală generală, iar din respect pentru adevăr, trebuie s-o spunem că avem mari îndoieli că foarte puţini din cei ce vor candida atât la alegerile locale, cât şi parlamentare, au şi vreo legătură sinceră cu interesele comunitare şi fundamentale ale României.
În plus, ca de fiecare dată, îşi va face simţită prezenţa şi ticăloşia celor din “afară”, care şi-au vârât mereu coada în politica românească, odată cu ea democraţia adevărată, înlocuind-o cu marile lor interese şi de capital dictate tot din exterior. De altfel, într-un mod “delicat” Înalta Poartă de la Bruxelles, mizează pe o politică de spălare a creierilor unora sau altora, ştiind şi cum să folosească istericalele “străzii” şi a cozilor de topor, constituite în aşa-zise ONG-uri şi societăţi civile, tot de acolo bine “motivate” şi manipulate pentru a întreţine haosul, anulându-se astfel orice formă de democraţie reală în România, mereu în degringoladă şi cu o suveranitate statală mult ştirbită. Adică exact ce-şi doresc stăpânii, după principiul “divide et impera” sau pe înţelesul omului simplu;”încaieră-i şi împrăştie-i Drace, ca să putem noi stăpânii”.
Şi, cum se vede treaba, vom avea parte şi la aceste alegeri cam de aceleaşi “ciorbe reîncălzite”, care au intoxicat timp de peste un sfert de veac societatea românească şi au înfulecat cu lăcomie din avuţia ţării, împovărând acest popor dincolo de orice limite ale suportabilităţii. De aceea, a da în continuare mandat unora ca T. Băsescu, Udrea, Blaga Duta, Boagiu, Flutur, Macovei, Anastase şi cu toate clanurile lor, acum împrăştiate precum “meii Orbului” pe la noul PNL, MP şi alte partide pentru a li se pierde urma, nu şi năravul, ar însemna încă o prostie de neiertat. Pentru că astfel indivizi şi alte lichele din politica de teapa lor, dacă nu s-au ostenit să facă şi ceva bine oamenilor, atunci măcar să nu le fi făcut atâta rău, pricopsindu-se necinstit, cu nesimţire şi tupeu pe seama “boborului” naiv şi credul. Iar tentaculele mafiei au cuprins toate partidele, oferind pentru luare aminte măcar câteva exemple; cu al de Videanu, Hrebenciuc, Vanghelie, Chiliman, Sova Verestoy, Alin Popoviciu, etc, mulţi dintre ei (sau ca ei) deţinând încă demnităţi publice. Or, de aici reiese şi marea prostie a electoratului nostru care nu vrea să înţeleagă că astfel de personaje, care au făcut atâta pagubă României şi interesului public, încă mai primesc o şansă şi la apropiatele alegeri, chiar dacă pentru unii dintre aceştia cele mai potrivite locaţii ar trebui să fie în altă parte, posibile şi pentru ceva remuşcări sau meditaţii.
Altfel spus, plecăm la drum şi în alegerile din acest an cam cu aceeaşi marfă uzată şi compromisă, dar cum în zona-media, în spaţiul online şi a analizelor infopolitice; pro- contra, subiectiv-obiectiv şi cu dominante vădit manipulatorii, prin care în general este încurajat votul de dreapta, să încercăm a releva la rândul nostru doar câteva aspecte şi pe cât este posibil să percepem bine fenomenul, pentru a găsi şi unele răspunsuri. Iar cel mai limpede lucru de văzut pe scena politică la începutul anului 2016, este şi probabil va rămâne bipolaritatea aproape perfectă a principalilor actori politici pentru apropiatele alegeri; PSD şi PNL-partide cotate, potrivit sondajelor efectuate în ultima parte a lui 2015, fiecare cu 35-40% din preferinţele electoratului. Urmează partidele mici: ALDE, UNPR, UDMR, MP, M10 şi PRU, ce se găsesc în zona celor 5-10%, alţii acoperind plaja până la 100%. De aici se impun şi unele observaţii, existând încă percepţia, ca după alegerea lui K. Iohannis ca preşedinte al României sub flamura liberală, ulterior şi căderea guvernului Ponta, PSD-ul pare să fie în acest moment perdantul, dar oarecum lipsit şi de energia necesară în bătălia pentru alegerile ce urmează.
Cu atât mai mult cu cât DNA-ul a avut grijă să neutralizeze mare parte dintre liderii (aşa-zişi baroni locali) acestui partid, ba chiar cu decapitări la vârf (vezi cazurile Ponta şi Dragnea), în vreme ce pe alte baricade politice, din tăinuite interese interne şi externe (se joacă tare pentru anihilarea stângii în România!?), nu s-a întâmplat acelaşi lucru, chiar dacă sunt dovezi limpezi despre găurile negre, cu miliarde de euro pierderi provocate printr-o fraudare masivă a banului public şi a unor fonduri europene pe timpul regimului Băsescu-Boc. Pe de altă parte, PNL-ul este văzut de mulţi ca singurul partid beneficiar după alegerile prezidenţiale din toamna lui 2014, dar şi prin asociere după paravan cu guvernul Cioloş, mai cu seamă în condiţiile în care acesta poate fi privit de către preşedintele Iohannis ca o soluţie salvatoare pentru “noul”PNL. Numai că, în cazul ambelor partide poate fi considerat cel puţin ciudat sprijinul nemijlocit, oferit acestui guvern de tehnocraţi impus anticonstituţional de către Imperatorul Iohannis, după ce acesta, în complicitate cu baronii de la Bruxelles, au făcut pe dracu-n patru, forţând căderea guvernului Ponta (tragedia de la Colectiv nu vă spune nimic?), care până la urmă era rezultatul unui scrutin democratic, ci nu a unor istericale stradale (cine blochează investigarea celor ce le-au organizat în noiembrie anul trecut, de ce, care a fost miza?), cu vădite rele intenţii puse la cale. Sau poate fi vorba despre un troc mârşav între cele două partide rivale, neînţelegând de ce PSD-ul nu a vrut să marşeze spre o ascensiune electorală (cine sunt trădătorii?), având de partea sa stabilitatea economică şi realizările vizibil-îmbunătăţite ale guvernului Ponta, cedând pentru cine şi pentru ce? De partea celalaltă, liberalii, după ce s-au pomenit cu ”mâna cerească” pe capul lor, trezindu-se şi “hopa sus” în topul preferinţelor, cu atât mai mult cu cât Iohannis le-a dat subtil de înţeles că le va fi de ”mare folos”, la apropiatele alegeri, iată-i acum că nu prea ştiu ce să facă cu atâta belşug şi fericire.
Adică să vezi şi să nu crezi, cum liberalii nu vor nici pe jos, nici în teleguţă, fiind incapabili să câştige ceva şi prin eforturi proprii şi mai ales să prezinte electoratului un proiect politic alternativ şi atractiv, vizavi de fosta guvernare, ba îi mai încurcă acum şi pe tehnocraţii lui Cioloş. Mai mult, în aceşti doi ani nu au reuşit nici să-şi gestioneze conflictele interne, fiind vizibilă fragmentarea din interior şi neputinţa unei fuziuni reale, PNL/PDL, continuând încă să mişune în noul PNL tot felul de expiraţi, şmenari şi şpăgari, văzuţi ca sarea în ochii opinei publice şi pentru apartenenţa lor de odinioară la clanurile băsisto-pedeliste (vezi- Blaga, Flutur, Oltean, Boagiu, Anastase, Boc, ş.a.m.d). Aşa că, până se vor dezmeteci din euforia aflatului “în top”, ori vor mai sta încă în umbra lui Iohannis, s-ar putea să le fie prea târziu, pentru că şi aşa se vorbeşte de un altfel de PNL prin curăţirea actualului partid liberal de elementele “galben-portocalii’compromise. Dar, deocamdată se aşteaptă mai întâi performanţele şi credibilitatea guvernului de tehnocraţi, dorit şi impus cu atâta înverşunare de către Imperatorul Iohannis. Şi atunci, mai fragmentat şi mai slab organizat în plan politic decât social-democraţii, PNL-ul lui Alinuţa şi nea Vasile, în ciuda băţoşeniei lor, făcându-se că nu înţeleg mersul evenimentelor, s-ar putea ca la alegeri să aibă destule surprize neplăcute, punându-i în “valoare” pe alţii, printre ei şi pe vicleanul Băsescu, cu partidul sau de lichele politice. Iar cu acest personaj hidos nu este de glumit, întrucât ştie mai bine ca oricine să-şi facă imagine în spaţiul public, având pe partea sa încă destule slugi servante ce domina atât agenda mass-mediei-TV şi online, dar mai cu seamă este protejat făptaşul de rele chiar de către cei puşi de el la vârful unor instituţii de forţă; CCR, ÎCCJ, DNA, Servicii etc. Deci o dovadă clară că nimeni nu se atinge de individ, în ciuda noianului de abuzuri şi ilegalităţi comise în calitatea de preşedinte al României, dar şi a modului fraudulos prin care a obţinut cele două mandate. În plus, oamenii de “încredere” ai Băsescului sunt bine mersi tot acolo pe înaltele ranguri, fără să fie deranjaţi de cineva, pentru că din păcate ei fac, desfac şi conduc România, făcând în continuare jocurile politice şi ale acestui ticălos de Băsescu, negreşind a spune că până la urmă este vorba de o cârdăşie comună împotriva intereselor României, la care aşteptăm zadarnic răspunsul la întrebarea-oare pentru cine şi de ce?
După cum, la o scădere a liberalilor în preferinţele electoratului (dar şi a PSD-lui), contribuie, după cum se vede treaba şi alte avortonuri politice-de obârşie şi gena băsisto-macovistă, adică un “M10”, în această zonă pernicioasă, dar cu oarece aderenţă la generaţia tânără debusolată de sistem, dar şi influenţată şi recrutată prin intermediul internetului bine răsplătit din afară şi manipulat prin unele ONG-uri şi cozi de topor din ţară (vezi, între altele, activitatea susţinută a “Academiei Pipiddi”!), care nu au nimic comun cu binele naţional, ci dimpotrivă. Cât despre celelalte partide mai mici: ALDE, UNPR, PRU, UDMR (partid politic?) etc, se poate spune doar că acestea sunt la limita supravieţuirii, în condiţiile în care nu vor atinge pragul de 6% din numărul total de susţinători la urne, salvarea lor venind tot din înţelegerile de alianţe care de care mai “monstruoase”, cu sau fără cele două mega-partide PSD şi PNL, deci nu cu cine ştie ce proiecte, zică-se că vor veni în campaniile electorale. Aşa că mai nimic nou “sub soare” în politica noastră dâmboviţeană, din păcate, având parte de acelaşi peisaj greţos de politicieni vopsiţi, cu baroni şi apendici, cu traseişti de meserie ce îşi plimbă fundul lipit de scaun la fiecare scrutin electoral, Gorjul fiind campion cu al de: T. Barbu, Caralicea, Popeangă, L. Andrei, Iriza, Pecingină şi alţi ”stahanovişti” de teapa lor. Şi atunci oare, mai poţi avea încredere în astfel de indivizi, mai ales că avem în faţă şi “nula” realizări din partea lor pentru comunităţile locale, cărora le-au cerşit de fiecare dată voturile prin propagandă, manipulare şi minciună? Aici, fie vorba între noi, că nici “boborul” nu s-a lecuit de boala naivităţii, muşcând de fiecare dată la prosteala din momeala unor asemenea panarame “politice” şi acum iată ce s-a ales de ţara asta; hoţie pe faţă, sărăcie cât cuprinde şi multă otravă împrăştiată la adresa democraţiei.
Cu astfel de personaje suntem nevoiţi să defilăm de atâta amar de vreme în campaniile electorale, care înainte de toate ar trebui să fie oameni pentru oameni, pentru ţara lor şi pentru neamul românesc. În realitate, aceşti politruci sunt preocupaţi numai de ciolan şi de propriile interese, fiind îmbârligaţi în tot felul de trocuri transpartinice sau de clan, perturbând de atâta pustiu de timp reaşezarea ţării pe făgaşul ei firesc de progres şi normalitate. În plus, după cum spune o vorbă din popor “nu eşti prost destul, dacă nu eşti şi fudul”, sau altfel spus mulţi de tagma acestor zişi-politicieni înlocuiesc adesea incompetenţa cu aroganţa şi cu urzeli imorale de tot felul, profitând şi de acest mediu nociv, tot de ei poluat în atitudini şi comportamente după tipul şi asemănarea acelor jupâni care consideră România a fi doar la picioarele lor şi că totul li se cuvine.
Or de aici, mi se pare că trebuie să fie ai dracului de nesimţiţi, a nu-şi asuma răspunderea pentru mandatele pe care le cer cetăţenilor, dar este şi păcatul celor care aleg pe unii sau pe alţii, fiind mereu atraşi de “jmecheriile”, de propaganda şi ipocrizia acestor măscărici, ci nu de realizarea proiectelor şi promisiunilor, aruncate de fiecare dată în campaniile electorale, pentru interesul public. Dar până una alta, se vede treaba că în jurul acestor mişcări de trupe, Infopoliticul estimează şi concluzionează, ceea ce şi opinia percepe, anume că PSD-ul şi PNL-ul rămân principalii actori politici la alegerile din 2016, urmând totuşi să vedem în ce măsură va opera de data asta şi cu “integritatea” din sânul celor două partide, dar nu numai, adică învăţând din trecut, să arunce în bătălia electorală pe acei candidaţi cel puţin oneşti, care vor a se angaja într-un mod corect şi cinstită să facă şi ceva mai bun, benefic pentru România. Acum vom vedea, poate că ne va da Domnul şi ”mintea de pe urmă”, altfel…
Vasile Irod
