Agricultura pe înțelesul tuturor – Va fi o vară secetoasă

385

1 – Să ne protejăm culturile de legume 
Peste tot în țară și în lume, cei ce doresc să cultive legume trebuie să aibă asigurată și posibilitatea de a administra plantelor un surplus de apă față de precipitații, căci nicăieri nu s-a făcut sincronizarea consumului de apă al legumelor cât și al altor culturi agricole și care nu-i mic de loc, cu precipitațiile naturale. În totalitatea lor plantele legumicole au înrădăcinare superficială și consum mare de apă pe tot parcursul vegetației. Problema devine și mai stresantă după cum ne avertizează meteorologii, căci lunile iunie, iulie și august vor fi foarte secetoase în multe zone ale țării. Pe lângă asigurarea apei deficitare prin irigare, mai sunt și alte mijloace la îndemâna legumicultorilor pentru a contracara, parțial ce-i drept, acest potențial stres hidric. Îmi place să cred că nu mai cultivă nimeni legume în teren arat primăvara, mi se pare de-a dreptul absurd să mai discutăm acest aspect agrotehnic. Problema care se pune aste: cum facem ca să păstrăm cât mai multă apă în sol, cum să facem ca plantele noastre să parcurgă cât mai lejer această perioadă ce se anunță a fi secetoasă? Să nu uităm, din bătrâni se știe că… „o sapă bună face cât o ploaie bună”, ceea ce este lesne de înțeles, căci eliminând concurența buruienilor facem ca resursa de apă și substanțe hrănitoare din sol să rămână numai la dispoziția culturilor. Nu totdeauna asigurarea apei deficitare, prin irigații, înseamnă și asigurarea de recolte valoroase cantitativ și calitativ. Cea mai bună metodă de irigare a legumelor este cea prin picurare. Asta dacă nu cumva sursa noastră de apă ne asigură volum mare de apă și transportul și distribuția ei gravitațional, pentru distribuire pe brazde sau prin inundare, fără consum de energie. Irigarea prin picurare are avantajul că exclude risipa de apă, previne opărirea plantelor pe caniculă și chiar ajută și la o mai bună combatere a bolilor și dăunătorilor, căci nu favorizează o atmosferă umedă și caldă în culturi, propice acestora. Are desigur și părțile ei negative, dar nu despre metode de irigare a legumelor este acest articol, ci despre lupta cu eventuala secetă. Pe lângă lucrările solului, soiuri, densități și uniformități adecvate, sau administrarea fracționată a îngrășămintelor chimice, legumicultorii mai au și alte mijloace de a preveni și chiar combate efectele negative ale secetei sau caniculei. Putem aminti aici menținerea culturilor de legume într-o stare normală de sănătate combătând corect și la timp bolile, buruienile și dăunătorii, dar cel mai valoros mijloc de luptă cu stresul hidric, și nu doar cu el, este mulcirea culturilor. Cel mai comod mod de mulcire îl constituie utilizarea de fâșii de polietilenă neagră prevăzute cu fante prin care la distanțele necesare ies plantele de cultură, întinse pe rândurile culturii și peste tuburile de irigare prin picurare. Mulcirea plantelor asigură și o sănătate și curățenie mai bună a fructelor căci picăturile de ploaie nu mai ricoșează în sus, pe frunze și fructe, nu mai sunt încărcate cu pulbere de sol și agenți patogeni. Sunt costisitoare materialele pentru aceasta, dar o dată instalate combat și buruienile, ne mai fiind strict necesare prașilele manuale pe rând. Dar… ce se întâmplă sub ele? Aici nu mai pătrunde nici aerul, nici lumina. O fi bine oare? Ar fi bine ca această metodă să fie utilizată 1 – 2 ani consecutivi și apoi, și prin rotația culturilor, să venim cu culturi în rânduri dese, ceapă, usturoi, rădăcinoase etc. sau dovlecei care umbresc prin frunzele lor solul, spre a evita asfixierea viețuitoarelor benefice unele dar și malefice altele, din sol și deci degradarea biologică a acestuia.
Nu uitați: solul este un organism viu!

Abia aștept să fiu bătrân, să-i pot critica și eu pe „tinerii de azi”.    Ion VELICAN

Cea mai bună mulcire se face cu paie sau frunze uscate din pădure, în strat de 5 – 10 cm grosime, peste rețeaua de irigare prin picurare desigur. Cel mai important avantaj al paielor față de polietilenă este dat de faptul că sub ele se menține o temperatură cu cel puțin cinci grade mai mică pe timp călduros și mai ridicată pe timp răcoros față de solul nemulcit. De asemenea, paiele sunt nepoluante, ba chiar pot spori fertilitatea solului prin încorporare o dată cu noua arătură. Mulcirea plantelor pe rând în general, iar cea cu paie în special, asigură și o sănătate și curățenie mai bună a fructelor căci picăturile de ploaie nu mai ricoșează în sus, pe fructe. Nu se recomandă, ba chiar este contraindicată, utilizarea pentru mulcit a fânului, căci este categoric purtător de numeroase semințe de buruieni. În afară de paie se mai pot folosi tulpini de porumb tocate, talaș, sau mai rar rumegușul. Nici sub mulciul de paie nu mai cresc buruienile dar se menține o umiditate convenabilă a solului chiar și la suprafață și o atmosferă sănătoasă pentru micro- și macroorganismele din sol. Prin mulcire se elimină prașilele pe rând, rămânând de aplicat numai cele mecanice, între rânduri, ceea ce este, trebuie să recunoaștem, economie de timp, bani și de efort.
 Rotația culturilor și alternanța culturilor plantate la distanțe între rânduri diferite previne și efectul negativ al irigării prin picurare pe același loc timp mai îndelungat, asupra structurii solului.
 
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea 

 Ghidul fermierilor mici și mijlocii:

  • 1Culturi de câmp, furajere și legumicoleediția 2020,
  • 2Viticultură și vinificație – ediția 2021,
  • 3 – Pomicultură – ediția 2022
  • 4 Zootehnie – ediția 2023

Telefon:  0764 471 206  – permanent       

Stimați fermieri,  posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, pe pământ – căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.                                  Așadar:
Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e… nimic nu e!

Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma, gospodăria dumneavoastră  căci:

Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi…
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here