3 – Materiale ecologice, homeopate
Mijloacele, materialele, ecologice, bio, utilizate în protecția plantelor pot fi considerate echivalentul celor utilizate în medicina homeopată umană, căci sunt numai materii naturale și nu provin prin prelucrare industrială, prin sinteză. Modul în care acestea acționează nu este deplin elucidat, dar acest lucru nu prezintă importanță pentru noi. Mai important este faptul că putem fi siguri că acestea nu prezintă toxicitate pentru oameni și animalele din gospodărie și nici chiar pentru fauna sălbatică.
La om se apreciază că medicamentele homeopate acționează nu atât printr-o substanță activă cât doar prin informația energetică pe care o poartă, căci acțiunea lor este cu atât mai puternică cu cât diluția este mai mare; se ajunge la ppm, adică părți per milion. Un ppm = 1 gr de substanță activă la 1 tonă de soluție.
Produsele homeopate, ecologice, bio etc, de regulă nu provoacă moartea animalelor cu sânge cald, ci în majoritatea cazurilor doar le sperie, le deranjează și le determină să părăsească incinta și astfel plantele sunt salvate de la distrugere. Părțile comestibile ale plantelor tratate cu astfel de produse pot fi consumate aproape imediat după tratament, bine spălate desigur, căci nu este necesar timp de repaus.
Majoritatea acestor produse sunt de origine vegetală și au acțiune atât asupra dăunătorilor dar și asupra agenților patogeni de natură fungică, adică asupra ciupercilor patogene, ba chiar au și efect fertilizant unele dintre ele. Acest lucru este foarte rar întâlnit la produsele alopate, de sinteză industrială. De loc neglijabil este și faptul că aceste produse, materiale, nu costă mai nimic, poate doar efortul fizic de a fi procurate, prelucrate puțin și administrate. Cele mai multe se găsesc în natură, în mediul înconjurător și doar foarte puține trebuie căutate în magazinele specializate în comercializarea produselor necesare pentru protecția plantelor. În rândul produselor ecologice pentru protecția plantelor poate fi introdus și sulfatul de cupru – piatra vânătă, deoarece este un mineral extras din rocă și nu este produs de sinteză. Asemenea produse mai sunt varul, polisulfura de bariu sau sulful, hidroxidul de cupru, folosite și ele în protecția plantelor. Iată deci o listă, departe de a fi completă, cu materiale ecologice utile în protecția plantelor:
Semnul de întrebare s-a născut odată cu descoperirea celui mai minunat cuvânt: gramatica. Ion VELICAN
Detergent de vase – o lingură în 4 litri apă, administrat pe timp senin și cald, dar sub 250 C, are efect distructiv asupra afidelor.
Detergent de vase + usturoi – în soluția de mai sus se adaugă soluția obținută din 3 – 4 căței de usturoi zdrobiți care după o puternică agitare urmată de o macerare, lăsare în repaus, de minim 12 ore se filtrează și se amestecă cu soluția de detergent de vase.
Are efect nociv atât asupra afidelor cât și asupra altor insecte defoliatoare, mai ales la legume.
Lapte de vacă – proaspăt, crud, în concetrație de 10 – 30 %, are efect bun în combaterea manei la castraveți, dovlecei, tomate, pomi, vie și a altor boli la plantele cultivate.
Lapte de vacă – proaspăt, crud în concentrație de 50 %, are și un puternic efect insecticid asupra majorității insectelor fitofage.
Lapte bătut + făină – în 200 ml lapte acrit se pune o cană de făină de grâu și se amestecă bine, se adaugă în 8 l apă și se folosește prin stropire contra acarienilor (la modul general – păianjeni) și a altor dăunători la legume și pomi fructiferi.
Săpunul de casă sau săpunul neparfumat – din care două linguri de fulgi, obținuți prin răzuire, dizolvați într-un litru de apă călduță și agitare, se folosește prin stropirea plantelor contra afidelor (păduchi, pureci de frunze), dar și contra altor insecte consumatoare de frunze sau suc din acestea. Săpunul de casă se mai poate folosi și în amestec cu alte materiale pentru sporirea efectului fitosanitar al acestora.
Soluție de gândaci, melci, omizi etc – o cană din din acești dăunători, inclusiv gândaci de Colorado, bine striviți cu un blender care nu se mai utilizează în bucătărie, amestecată cu 2 căni de apă. După filtrare se aplică pe plante contra oricăror dăunător foliari. Se pare că aceleși rezultate se obțin prin incinerarea, arderea, unei căni din aceiași dăunători și apoi introducerea cenușei rezultată în două căni de apă.
Soluția de sare de bucătărie grunj – realizată din două linguri de sare dizolvată în 4 l apă, se folosește la combaterea viermilor verzei.
Zeama de varză acră – cu atât mai diluată cu cât este mai sărată, se folosește prin stropirea pe coloniile de păduchi de frunze. Atenție – nu se stropește toată planta ci doar colonia de insecte.
Zerul de lapte de vacă – în aceleași concentrații ca și laptele, are aceleași efecte ca acesta.
Atenție – nu faceți tratamente pe căldură peste 250 C căci riscați defolierea plantelor tratate, ideal este să le tratați dimineața devreme.
Este recomandabil ca anticipat cu cel puțin 24 ore să faceți proba pe o mică porțiune de plantă și să treceți la tratarea culturilor numai dacă nu au apărut semne de fitotoxicitate.
Toate produsele acestea se folosesc imediat ce au fost realizate, întârzierea poate duce la alterarea lor cu efecte nedorite și se adaugă 1 lingură de zahăr la 2 litri de soluție pentru aderența acesteia pe plantele tratate.
Pentru explicații mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea „Ghidul fermierilor mici și mijlocii – volumul 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole”, ediția 2020”.
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi – oamenii, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi, care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383 / 2013, cu modificările ulterioare a apiculturii, prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi. Primăriile sunt obligate să înstiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.
Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine de le sine apoi …
Ing. Ion VELICI
