1 – Măsuri de ordin general
Târziu, să sperăm că nu prea târziu, omenirea a realizat că aproape totdeauna „ce-i prea mult nu-i bun” ceea ce în plan agroalimentar se poate traduce în „mai bine să mâncăm mai puțin dar mai sănătos”. Cine nu conștientizează astăzi că procentul tot mai mare de obezi printre noi este cauzat de consumul exagerat de „fast food-uri” fabricate preponderent din produse petroliere, dar chiar și agricole, obținute în stil industrial, mult prea departe de posibilitățile naturale ale plantelor și animalelor?.
Spre exemplu: poate o „vacă” ce produce peste 18.000 litri lapte într-o lactație, adică peste 60 litri lapte pe zi (o lactație durează 305 zile), adică aproape 10 % din greutatea sa vie, mai este o vacă adevărată și prin extensie, produsul său mai poate fi socotit cu adevărat lapte?. Dar peste 10.000 kg grâu produse de un hectar „îngrășat” până la peste poate cu substanțe hrănitoare produse tot din petrol, gaze, apă și energie electrică, mai dă o pâine cu adevărat „pâine”?. Exemplele se pot extinde în toate domeniile. Să nu nedreptățim producția de legume și să ne gândim dacă pe masă avem cu adevărat roșii când acestea sunt produse într-o seră a cărei producție ne împăunează cu peste 200 to/ha și mai sunt produse și „hidroponic” căci în lăcomia noastră pentru bani fugim de lucrările manuale deoarece sunt incomode, necesită o preocupare mai mare și nu le mai lasă „patronilor” timp pentru baruri, cluburi și alte destrăbălări.
Să nu mă considerați un reticent la progresul tehnologic. Eu însumi am beneficiat de importante favoruri și recompense datorită noutăților tehnologice introduse și producțiilor mari pe care le-am realizat, dar acestea au fost obținute prin potențarea deșteaptă a fertilității naturale a solului și prin executarea corectă și la timp a agrotehnicii, nu prin super exploatarea bazei de producție. În contextul temei din titlu reiau permanentul meu îndemn către dumneavoastră stimați fermieri, de a folosi cu preponderență soiuri și hibrizi de plante de cultură sau rase de animale ROMÂNEȘTI.
Ele sunt perfect adaptate condițiilor noastre de creștere, chiar și mai puțin mofturoase la eventualele deficite de tehnologie. Ba chiar sunt mai sănătoase pentru om și natură, mai apetisante. Să lăsăm departe de noi snobismul și cosmopolitismul, europenismul, și să trăim mai ecologic și cu siguranță vom trăi mai mult și mai sănătos. Ați băgat cumva de seamă că produsele alimentare importate din „țările dezvoltate, civilizate” sunt de fapt rebuturile acestora, cele mai dăunătoare, pe care piața lor le refuză, dacă nu cumva produse anume pentru „persoane din lumea a doua”?. Revenind la protejarea ecologică, unii îi zic bio, a grădinilor familiale trebuie să punem pe primul plan măsurile agrotehnice care nu ne costă practic nimic, ele incumbă doar un ușor efort de gândire și de disciplină. Amplasați grădinile de legume și plantațiile de pomi, arbuști fructiferi și vie numai pe terenurile apte pentru acestea. Evitați zonele cu exces de umiditate sau bătute de vânt, solurile sărace, scheletice și astfel acordați culturilor dumneavoastră condiții naturale optime de creștere și dezvoltare și vor lupta cu mai mult succes cu agresorii naturali. Contra agresorilor umani, și nu numai a lor ci și animalelor mici sau mari, pofticioase la acestea, împrejmuiți grădinile cu gard de sârmă cu ochiuri mai mici de 5 cm și îngropat cel puțin 15 cm în sol. Astfel se asigură securitatea producției dumneavoastră și nu veți fi nevoiți să cheltuiți suplimentar bani și eforturi pentru apărarea ei.
Ața ajunge la urechile acului fără să spună niciun cuvânt. Ion VELICAN
Iarna – înlăturați zăpada din exteriorul gardului, spre a împiedica iepurii să sară peste el în interior, căci vor face prăpăd printre pomi. Dacă în interior gardul va fi dublat cu un rând de cătină albă cu vigoare redusă dar cu mulți și agresivi spini. condusă sub formă de gard fructifer, acesta devine practic impenetrabil pentru om sau animale, chiar și pentru iepuri, mai ales dacă plantăm soiuri cu spini abundenți și agresivi. Ne asigurăm astfel și cantitatea necesară de fructe de cătină și nu o mai cumpărăm din piață. Cultivați plantele și soiurile, hibrizii cei mai adaptați la condițiile zonei, practicați schemele și densitățile optime, normale. Densitățile mari sunt păguboase, nu benefice, în timp ce densitățile mai mici, până la o anumită valoare desigur, compensează atât prin producții mai mari pe plantă cât și prin produse de calitate superioară, mai sănătoase. O altă măsură ecologică necostisitoare, la îndemâna oricui, este efectuarea ogoarelor de toamnă pentru însămânțările și plantările din primăvară. Iarna va lucra efectiv în favoarea dumneavoastră asupra solului fără a-i dăuna, ba dimpotrivă, îi va face bine. Nu distrugeți cârtițele și râmele, ele lucrează efectiv în favoarea dumneavoastră, chiar dacă uneori aspectul fizic al activității lor vi se va părea inestetic. Aliați-vă cu păsările cerului acordându-le hrană și adăpost pe timpul iernii, căci ele vor consuma majoritatea insectelor ce dăunează culturilor agricole. Eu așa am făcut și de peste 35 de ani nu s-au mai aplicat tratamente chimice pentru protejarea pomilor aflați în micuțul parc din fața blocului meu. Folosiți gunoiul menajer și de la animale și păsări bine compostat și cenușa din sobe, pentru fertilizarea grădinilor de legume și a plantațiilor de pomi fructiferi și vie.
Cenușa se împrăștie uniform pe sol sau se amestecă cu gunoiul în curs de compostare. Cenușa rezultată din arderea cărbunilor nu se folosește căci este toxică pentru sol și plante. O altă măsură utilă este aceea de a nu cultiva pomi prin vii și grădina de legume căci induceți o concurență artificială și plantele se stânjenesc unele pe altele. Pierd astfel toate culturilor. Observați ce se petrece sub nucii sau perii care mai cresc prin unele vii pe dealuri. Sub aceștia nu crește via iar dacă cumva crește, produce struguri de calitate inferioară. Același dezavantaj se observă și la pomii respectivi. Dacă organizați un asolament rațional în rotația căruia plantele de cultură să revină pe același loc după cel puțin numărul minim de ani necesari pentru dispariția bolilor și dăunătorilor lor specifici, iar ele să fie bune premergătoare pentru culturile succesoare, veți reduce substanțial efortul plantelor și al vostru pentru creșterea și protejarea recoltelor.
Pentru explicații mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea „Ghidul fermierilor mici și mijlocii – volumul 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole”, ediția 2020”.
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi – oamenii, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi, care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare a apiculturii, prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.
Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
-vom continua-
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine de le sine apoi …
Ing. Ion VELICI
