9 – Materiale ecologice, homeopate
Prezentăm acum mijloacele ecologice utile în protecția plantelor grupate pe agenți patogeni.
Crăpăturile din scoarța pomilor – cauzate de îngheț pot fi prevenite prin văruirea trunchiului pomilor și toamna, după căderea frunzelor. Repararea lor se face prin răzuire până la lemnul sănătos, pensulare cu zeamă bordeleză 10 % și după zvântare se sigilează cu lac de mobilă sau var de interior.
Combaterea iepurilor – se poate realiza prin împrejmuirea plantațiilor cu gard se plasă de sârmă cu ochiuri de 5 cm îngropată 10 – 15 în sol, perdea de protecție în interiorul gardului din cătină albă, păducel, porombar etc cu spini agresivi, învelirea trunchiului cu coceni, folie de plastic, nuiele sau plasă contra rozătoarelor. Mai pot fi badijonate trunchiurile cu Cervacol Extra RB sau cu soluție de var în amestec cu balegă de porc sau unge cu untură de porc.
Cotarul verde – se combate prin benzi cleioase late de 15 – 20 cm făcute în septembrie în partea de sus a trunchiului pentru a opri femelele să urce în coroană pentru depunerea ouălor, eliminarea ramurilor crescute mai jos de 30 cm de la sol, săpat pomii la proiecția coroanei vara la adâncime de 10 – 15 cm pentru distrugerea pupelor de cotar aflate aici sau plasarea găinilor printre pomi primăvara și toamna pentru a consuma insectele.
Contra afidelor – folosește ceaiul de rubarbă, ceaiul de tutun, soluția de hrean, soluția de coji de citrice, soluția de părul porcului, ceaiul de coada șoricelului, ceaiul de coriandru, ceaiul de frunze de soc sau ceaiul de pelin.
Musculița albă de seră se combate cu soluție de ardei iute, preparate din usturoi, ceaiul de rubarbă sau preparatele din tutun.
Acarienii pot fi combătuți cu preparate din usturoi, hrean, rubarbă, coriandru, săpun sau detergent de vase.
Furnicile din pomi pot fi alungate cu brâu de untură creat pe trunchiul pomilor, iar de pe lângă stupi cu soluție de ardei iute și săpun stropită pe solul din jurul stupilor.
Melcii din grădină și livadă pot fi capturați cu ajutorul unor scânduri amplasate pe sol sub care aceștia se adăpostesc de soare ziua, iar pentru limaxi utilizați rațele care îi consumă cu mare plăcere.
Gândacul de Colorado poate fi alungat din tomate, cartofi sau vinete prin intercalarea după fiecare 4 rânduri de cultură a unui rând de crizanteme, busuioc, cimbru, măghiran sau crăițe.
Viermii din sol – sunt alungați de tulpini de secară verde încorporate repetat în sol ca îngrășământ verde, prin intercalarea între legume a crăițelor (Tagetes) sau prin tufe de hrean răspândite printre legume.
Alungarea cârtițelor – ale căror mușuroaie ni se par dăunătoare, deși în realitate ele sunt doar inestetice, dar foarte utile pentru afânarea și aerarea solului, este suficient să înfigem în sol, în zona unde acestea au apărut, crenguțe de soc. Cârtițele vor fi deranjate de mirosul substanțelor degajate de soc și vor părăsi zona. Decojiți în prealabil aceste crenguțe și înlăturați mugurii căci altfel infestăm terenul cu această plantă care se înmulțește ușor prin butași.
Șoarecii – din poduri și depozite pot fi alungați prin împrăștierea acolo de ramuri de soc.
Gărgărițele – care depreciază până la compromitere boabele de fasole, mazăre sau cereale pot fi combătute prin diverse metode de gazare care sunt și costisitoare, dar și periculoase pentru om și animalele din gospodărie. Protejarea cerealelor, mazărei și fasolei din depozit se poate face cu frunze de nuc puse peste grăunțe și ardei iuți introduși în masa de boabe. Nu le vor ucide, dar le vor alunga și astfel salvăm recolta. Trebuie avut grijă să nu introducem în magazii grăunțele umede sau pe vreme ploioasă căci în această situație se creează condiții perfecte pentru proliferarea gărgărițelor și numai gazarea produselor le mai poate salva.
Alungarea miriapozilor și a viermilor din sol, chiar și a viermilor sârmă, introduceți în asolament o solă de fertilizanți verzi care să revină după 4, 6 sau 8 ani și cultivați pe ea secară pe care să o cosiți în faza de burduf și să o încorporați imediat în sol prin arătură. Faceți aceasta cel puțin de două ori pe an în sola respectivă și vă creșteți șansa de alungare a viermilor din sol. În grădina de legume o puteți asocia cu împrejmuirea fiecărei sole cu un strat de hrean și crăițe (Tagetes) și efectul poate fi garantat. Un alt mijloc de protecție fără costuri a legumelor îl constituie asocierea, intercalarea culturilor astfel că acestea se protejează reciproc unele pe altele mai ales contra dăunătorilor. Redăm în tabelul de mai jos un model de asociere cu precizarea că această asociere se practica la noi „din negura vremilor” fără explicații științifice, dar cu efecte majore în protejarea recoltelor.
Astăzi se apreciază că la 4 rânduri de cartofi, vinete sau tomate este bine să fie un rând de busuioc, rozmarin sau cimbru. Dacă bordurăm solele și cu crăițe și hrean avem un spor de certitudine în protecția acestor culturi. De altfel busuiocul, cimbrul, lavanda, crăițele, hreanul, rozmarinul pot și trebuie să fie intercalate printre toate culturile legumicole. Le vor proteja și vor crea aspecte și atmosferă plăcute locului respectiv.
Pentru dăunătorii din ghivecele de flori este foarte util pământul de diatomee amestecat în pământul pentru flori. Pământul de diatomee se poate procura din magazinele de specialitate din oraș.
Muștele și țânțarii – din locuințe pot fi lesne alungați dacă la ferestre sau pe lângă ușile de la balcoane amplasăm ghivece cu mușcate, busuioc, rozmarin sau levănțică. Aceste plante alungă și moliile. Nu se știe cu precizie modul de acțiune al acestor plante, dar se apreciază că uleiurile eterice, volatile pe care acestea le emană tulbură și dereglează mecanismele de orientare, adevărate radaruri, ale insectelor ceea ce le face să părăsească urgent zona.
În general – mărginirea, bordurarea solelor de legume cu busuioc, cimbru, crăițe, crizanteme, hrean sau măghiran previne apropierea mai ales a gândacilor devoratori de plante și a viermilor din sol prin uleiurile eterice volatile pe care aceste plante le generează.
Preparatele ecologice pentru protecția plantelor au și efect fungicid (combat și multe boli foliare), iar unele dintre ele chiar și efect fertilizant pe lângă faptul că sunt prietenoase cu natura înconjurătoare.
Atenție – nu faceți tratamente pe căldură peste 250 C căci riscați defolierea plantelor tratate, ideal este să le tratați dimineața devreme.
Este recomandabil ca anticipat cu cel puțin 24 ore să faceți proba pe o mică porțiune de plantă și să treceți la tratarea culturilor numai dacă nu au apărut semne de fitotoxicitate.
Toate produsele acestea se folosesc imediat ce au fost realizate, întârzierea prea mare poate duce la alterarea lor cu efecte nedorite, și se adaugă 1 lingură de zahăr la 2 litri de soluție pentru aderența acesteia pe plantele tratate.
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bogăția vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi oamenii actuali, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță, dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez cu fiecare articol pe care-l voi publica. Primesc suficient de multe telefoane prin care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de lucrul acesta. Legea prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi. Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru. Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
