În ultimii 15 ani n-am prea avut noi noroc de o primăvară așa de bogată în precipitații precum cea de anul acesta care le întrece pe multe, multe altele atât în ceea ce privește cantitatea precipitațiilor căzute, cât și în ceea ce privește eșalonarea lor în timp. Ca de obicei, ceea ce-i prea mult poate prea bine să strice culturile, recoltele și să dăuneze chiar și animalelor, mai ales ovinelor, căci primăverile și verile calde și umede favorizează dezvoltarea paraziților intestinali precum tenia sau gălbeaza care se răspândesc prin dejecții și vremea umedă și caldă le ajută să trăiască mai mult și să infesteze animalele prin pășunat. Iată de ce fermierii ar trebui să facă un tratament cu sulfat de cupru 3% mai ales pășunilor de luncă, să urmărească starea de sănătate și comportamentul animalelor și să apeleze la medicul veterinar imediat ce constată un comportament aparte al lor, comportament molatic (chilav), inapetență de furajare etc. trebuie aplicate tratamentele adecvate din timp până nu devine prea târziu.
În sectorul vegetal cea mai mare grijă trebuie acordată fânurilor de orice fel, căci o ușoară mucegăire poate avea efecte nocive la iarnă când poate provoca ușor avorturi și chiar intoxicări care uneori se pot solda chiar cu moartea animalelor. De aceea, cei care au copertine sau fânare deschise este bine să construiască pe mijlocul podelei acestora un tunel longitudinal din panouri de lemn, de tipul celor folosite la constituirea porumbarelor volante, pe care să întindă fânul semiuscat unde ca urmare a curentului de aer ce se crează în tunel și iese prin masa de fân întinsă în strat subțire peste acesta și astfel grăbește uscarea fânului și totodată îi sporește valoarea nutritivă căci frunzele și lăstarii fragezi (cele nai valoroase părți ale plantelor pentru fân) nu se suprausucă și scutură la manipulare pierzându-se pe teren. Tunelul se astupă la capătul opus direcției din care bate vântul spre a forța astfel ieșirea aerului prin masa de fân pusă la uscat care nu trebuie să fie mai groasă de 30 – 40 cm. Ideal ar fi ca la capătul rămas liber al tunelului să fie instalat un ventilator suficient de puternic care să producă un curent de aer și mai mare favorizând astfel uscarea forțată și sigură a fânului. Cei care nu au astfel de construcții și instalații pot usca fânul pe garduri și prepeleci. Gardurile din ștacheți și stobori pot fi confecționate ușor în fânețe căci nu trebuie să fie prea aspectuoase. Aici fânul se poate așeza chiar a doua zi după cosit și se usucă în două zile și apoi se clădește în clăi, cu sau fără prăjină pe mijloc, dar cu un petec de polietilenă în vârf și două perechi de călărași așezați în cruce peste vârful clăii pentru a păstra polietilena la locul ei și a împiedica distrugerea clăilor de către eventualele vânturi. Prepelecii se pot confecționa din crengi mai groase cărora li se retează principalele ramificații la lungimi de 50 – 60 cm și apoi se înfig cu cotorul în pământ și pe astfel de ,,pomi de iarnă” se clădește fânul jilav la uscare definitivă ceea ce se petrece de asemenea în 2 zile. Astfel de prepeleci pot fi confecționați și din bulumaci pe care se prind în cuie alternativ sub diferite unghiuri ștacheți de lemn lungi de cel mult 1 metru. Cositul fânețelor trebuie făcut atunci când plantele principale au ajuns la îmbobocit și înflorit, nu mai târziu căci se va obține un fân de calitate inferioară. Lucernierele se cosesc atunci când cca 25 % de plante au înflorit. Oricum trebuie evitată staționarea îndelungată a masei vegetale cosită pe teren, căci terenul este umed, vremea se anunță în continuare ploioasă, deci condiții optime pentru deteriorarea fânurilor. Pentru a verifica dacă nu cumva fânurile clădite au tendința de a se încinge se recurge la controlul clăilor cu ,,sonda spion” care este o bară metalică, din oțel-beton de 5 – 6 mm lungă de 100 – 120 cm care se introduce cu vârful ascuțit în interiorul clăii și după cca 1 oră se extrage și se palpează și dacă este caldă înseamnă că trebuie procedat de urgență la desfacerea și aerisirea, uscarea în continuare a fânului până la ajungerea acestuia la umiditatea normală pentru depozitare. Cerealele păioase și porumbiștile se pot feri de excesul de apă staționar pe cultură prin canale care să conducă apa din bălțile din cultură în afara lanurilor spre a evita stagnarea acesteia mai mult de 2 zile în cultură căci altfel acestea se asfixiază și pier. Mă tem că aceia care nu au erbicidat cerealele păioase nu vor prea avea ce recolta căci precipitațiile în exces favorizează extrem de mult creșterea buruienilor total în defavoarea plantelor de cultură și, mai grav, vor fi extrem de dificil de recoltat cu combinele. Desigur excesul de precipitații impune și aplicarea de prașile suplimentare pentru combaterea buruienilor, lucrări absolut necesare, căci altfel și aceste culturi pot fi compromise. Căldura și umiditatea în exces va favoriza și atacul de boli și dăunători în culturile legumicole ca și în plantațiile de pomi fructiferi. Pentru aceasta trebuie să fie urmărită cu atenție starea fitosanitară a acestor culturi și aplicate tratamentele specifice imediat ce au apărut semnele de boală sau atac de dăunători. Pe legumicultori îi vor ajuta foarte mult articolele noastre pe aceste teme publicate în numerele anterioare alei acestui ziar. Pomicultorii vor trebui să trateze pomii fructiferi cu un insecticid puternic, decis, fastac, calipso etc precum și cu fungicide adecvate pentru bolile ce s-au instalat. Un produs aproape general valabil în combaterea bolilor este zeama bordeleză – 1%. Acest produs se poate aplica în tratamente succesive la intervale de 1 – 2 săptămâni dar singur în soluție, nu se poate amesteca cu niciun alt produs fitosanitar. Nu uitați să adăugați în soluțiile pentru tratamentele fitosanitare 0,2 % aracet de lipit sau 4 – 5 linguri de zahăr la 10 litri de soluție pentru a asigura o bună aderență a picăturilor de soluție pe frunzele sau lăstarii plantelor tratate. În viticultură nu sunt probleme speciale căci majoritatea viilor gorjene sunt HDP, hibrizi direct productivi, soiuri destul de rezistente la bolile și dăunătorii specifici acestei culturi. Totuși pentru cei care au vițe altoite sau au observat pe unele dintre vițele hibride semne de boli sau dăunători recomandăm următoarele tratamente: pentru făinare se vor aplica tratamente cu Anvil 5 SC – 0,25 l / ha, Ardent 50 SC – 0,2 l / ha, Antracol – 0,3 %, Bavistin – 0,85 kg / ha, Benlate 50 WP – 0,1 %, Bayleton 5 PU – 1,5 kg / ha, Derosal 50 SC – 0,1 %, Rubigan 12 CE – 0,04 %, Topsin 70 PU – 0,1 %, Systhane 12 E – 0,2 l / ha, Vectra 10 SC – 0,25 l / ha. Pentru mană recomandăm Alcupral 50 PU – 0,3 %, Bravo 500 SC – 0,2 %, Captadin 50 PU – 0,25 %, Champion 50 WP – 4 kg / ha, Dithane neotec – 0,2 %, Funguran OH 50 – 2 kg / ha, Galben M – 2,5 kg / ha, Mirage F 75 WP – 2,5 kg / ha, Oxicupral 50 PU – 6 kg / ha, Planet 72 WP – 2,5 kg / ha, Ridomil Gold – 2,5 kg / ha, Shavit F 71,5 WP – 2 kg / ha, Topsin 70 PU – 0,1 %, Vondozeb 75 DG – 0,2 %, Ziradin 75 PU – 0,3 %. Pentru molii recomandăm Actelic 50 EC – 0,1 %, Birlane 24 EC – 1 l / ha, Cyperguard 25 EC – 0,02 %, Cascade 5 – 1 l / ha, Decis 2,5 EC – 0,2 l / ha, Fastac 10 EC – 0,075 l / ha, Karate 2,5 EC – 0,25 l / ha, Oltitox 50 PU – 1,5 kg / ha, Reldan 40 EC – 1,25 l / ha, Sumi Alpha – 0,05 l / ha, Zolone 35 EC – 0,2 %. Pentru acarieni recomandăm Apollo 50 SC – 0,4 l / ha, Pyranica 20 WP – 0,25 kg / ha, Ortus NNI 850 – 0,5 l / ha, Zolone 35 EC – 0,2 %. Aceste insecticide au efect de combatere și a altor dăunători specifici viei. În pomicultură cele mai periculoase boli în aceste condiții sunt: rapănul pentru a cărui com-batere, recomandăm Alcupral 50 PU – 0,3 %, Bavistin 50 DF – 0,05 %, Benlate 50 WP – 0,07 %, Bayleton 5 PU – 0,01 %, Captan 50 WP – 0,15 %, Dithane M 45 – 0,2 %, Folpan 50 WP – 0,2 %, Kocide 101 SOPU – 0,3 %, Labilite 70 PU – 0,2 %, Mancozeb 800 – 0,2 %, Metoben 75 PU – 0,1 %, Polyram DF – 0,25 %, Rubigan 12 EC – 0,05 %, Systhane 12 E – 0,05 %, Shavit 72 WP – 0,2 %, Zeamă bordeleză – 1 %, Topsin 70 PU – 0,1 %, Vondozeb – 0,2 %, Ziram 90 WP – 0,25 %. Pentru făinare recomandăm Afugan – 0,05 %, Bavistin 50 DF – 0,05 %, Benlate 50 WP – 0,07 %, Bayleton 25 WP – 0,05 %, Derosal 50 SC – 0,2 %, Goldazim 500 SC – 0,07 %, Kasumin 2 WP – 0,15 %, Karathane FN 57 – 0,1 %, Labilite 70 WP – 0,2 %, Metoben 75 PU – 0,07 %, Rubigan 12 CE – 0,04 %, Saprol – 0,25 %, Systhane 12 E – 0,04 %, Shavit F 71,5 WP – 0,2 %, Topsin 70 PU – 2,8 l / ha, Vectra 10 SC – 0,03 %. Pentru omizi defoliatoare recomandăm Birlane 24 EC – 0,15 %, Cypertrin 10 CE – 0,03 %, Decis 2,5 EC – 0,03 %, Dipel WP – 0,1 %, Fastac 10 EC – 0,1 %, Karate 2,5 EC – 0,02 %, Sumicidin 20 EC – 0,02 %, Sumithion 50 EC – 0,1 %. Aceste insecticide au efect și asupra păduchilor de frunză, viermilor fructelor, viespilor fructelor, moliilor etc.
Respectați cu strictețe regulile de protecția muncii, perioada de repaus înainte de recoltare și indicațiile producătorilor menționate pe ambalajele pesticidelor folosite și păstrați-le pe acestea pentru eventuale litigii sau neînțelegeri.
Ing. Ion VELICI
