Agricultura pe înțelesul tuturor – Gunoiul de grajd – o comoară a fermierilor

1008

2 – Platforma de gunoi de grajd
În capitolul anterior vorbeam despre virtuțile extraordinare ale gunoiului de grajd dar, desigur, nu ne refeream la cel brut, așa cum rezultă el zilnic în fiecare gospodărie, ci la cel prelucrat, preparat, pentru a fi bun de administrat pe teren. Tehnica de preparare a gunoiului de grajd se numește compostare, nu fermentare, cum impropriu se afirmă curent, deoarece între procesele biochimice ce se desfășoară în platforma de gunoi pe perioada cât acesta staționează aici nu are loc niciun fenomen de fermentare, ci doar reacții chimice și biochimice de cu totul altă natură.
Compostarea – comportă două etape distincte; mai întâi compostarea aerobă, în care activează majoritar bacterii aerobe, și apoi compostarea anaerobă, când este rândul bacteriilor anaerobe să lucreze asupra grupului de substanțe neprelucrate de bacteriile aerobe. În ambele cazuri, în grămada de gunoi trebuie să fie o umiditate ridicată astfel ca activitatea intensă a bacteriilor să ridice temperatura din grămada de gunoi la peste 850 C, căci așa vor fi distruse semințele de buruieni și agenții fitopatogeni existente în acest material. Acest lucru se poate constata ușor, cu ajutorul unei sonde spion, în fapt o simplă bară de oțel de 5 – 8 mm diametru și lungă de 1,5 m, ascuțită la unul dintre capete, care se introduce în grămadă și se extrage după câteva ore. Prin palpare, se apreciază astfel temperatura din centrul grămezii și dacă aceasta nu este destul de fierbinte, se udă grămada cu apă, încet, ca să se umecteze toată masa de gunoi, iar apa să apară puțin la baza grămezii, dar să nu băltească deoarece poate provoca asfixierea bacteriilor și deci stricarea procesului biochimic de compostare. Compostarea gunoiului de grajd nu trebuie să se desfășoare la întâmplare, în mod neglijent, căci altfel obținem doar o masă de materie organică de culoarea gunoiului de grajd, dar departe de calitățile acestuia, pe care acum, din neștiință sau dezinteres, le-am … aruncat la gunoi. Precizez că platforma de gunoi trebuie amenajată, mai simplu sau mai sofisticat, de regulă după cum ne ține punga, atât pentru a sluji scopului propus, compostarea și păstrarea gunoiului de grajd în bune condițiuni până la aplicare, dar mai ales să corespundă condițiilor impuse pentru protecția mediului, a mediului înconjurător pe care omul ca specie animală l-a neglijat și degradat permanent, astfel că acum se pare că s-a ajuns la distrugere iremediabilă.
Ca amplasare, platforma de gunoi trebuie să fie amenajată (sau construită) la depărtare de locuințe, variabilă cu mărimea ei, dar mai ales cu cantitatea și tipul de gunoi ce se va stoca aici. Nu voi da distanțe căci știu că practic ele sunt greu de găsit în gospodăriile noastre, dar voi preciza că platformele de gunoi în care este predominant cel de porcine trebuie să fie amplasate cât mai departe de locuințe, spre a evita poluarea prin mirosul său puternic. Platformele de gunoi, oricât de mari sau mici ar fi ele, nu trebuie să fie o sursă de poluare a apelor de suprafață sau subterane, deci amplasați-le cât mai departe posibil de acestea și luați măsuri, prin șanțuri, fose colectoare etc, pentru a preveni ca mustul de grajd provenit din platforme să nu ajungă la sursele de apă.

Pentru merite – lupă; pentru lipsuri – ochelari fumurii. Ion VELICAN

Mai trebuie ca platformele de gunoi să fie ferite de pătrunderea și stagnarea apelor din precipitații căci, pe lângă riscul de poluare a mediului, se poate produce chiar deprecierea puternică a gunoiului rezultat. În concluzie, amplasați platforma de gunoi departe de locuințe, de sursele de apă supraterană sau subterană, într-un loc unde nu se adună apă de precipitații, deci pe un teren mai ridicat, și înconjurați-o cu un șanț colector al mustului de grajd ce va rezulta ca urmare a ploilor care cad pe perioada de compostare și depozitare. Să nu pierdem din vedere nici posibilitatea ca o bună parte a mustului de grajd o să se infiltreze în sol; pe lângă faptul că ar fi o sursă de poluare, ar fi chiar o pierdere însemnată de substanțe nutritive care de fapt ar trebui să ajungă la culturi și de aceea terenul propriu-zis pe care se amplasează platforma se bătătorește puternic sau se betonează. În cazul că se betonează, pe mijlocul platformei și în lungul acesteia se construiește un canal care se umple cu bolovani de mărimea oului de găină, cele două jumătăți de platformă vor fi ușor înclinate către acest canal și astfel mustul de grajd va fi preluat de canal și condus în fosa colectoare de la capătul platformei, de unde poate fi extras periodic și administrat culturilor agricole. Canalul poate fi ușor decolmatat de bălegarul fin care pătrunde cu timpul între pietre printr-o simplă scoatere a acestora, curățare de bălegar și așezare la loc. La marginea platformei de bălegar se ridică un val de pământ sau se construiește un zid de beton cu scopul de a împiedica împrăștierea gunoiului de grajd în afara spațiului amenajat.
Pentru a putea stabili dimensiunile platformelor de gunoi de grajd avem nevoie de următoarele date:
Producția secundară – dejecții – anuală pe cap de animal
Notă: Pentru aprecierea cantității de bălegar produsă într-un an se înmulțește greutatea animalului cu următorii coeficienți:
– pentru boi și vaci = 27, – pentru cabaline = 22, – pentru porcine = 30.
Cantitatea de gunoi de grajd produsă anual de principalele specii în stabulație
– în tone/cap
Greutatea medie a unui metru cub și volumul unei tone de gunoi de grajd
Pentru a stabili dimensiunea platformei de gunoi de grajd redau mai jos „Normele specifice de amenajare/dimensionare”, așa cum sunt ele definite în Codul de bune practice agricole impus de AFIR solicitanților de fonduri europene:
a – pentru calculul suprafeței minime a capacității de stocare se consideră o înălțime maximă de depozitare de cca. 1,5 – 2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m3 de gunoi de grajd depozitat trebuie prevăzută o suprafață netă de 0,5 – 0,75 m2;
b – suprafaţa totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa netă, luând în calcul şi suprafaţa necesară pentru mutarea grămezilor de material (remaniere) în timpul procesului de compostare;
c – estimarea spaţiului necesar depozitării gunoiului de grajd se face în funcţie de numărul de animale, utilizând valoarea productiei zilnice de gunoi (inclusiv așternutul) pe cap de animal și volumul lunar al gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal;
d – pentru calculul volumului de gunoi de grajd, după numărul de animale, în echivalent UVM, se vor utiliza coeficienții medii de conversie prevăzuți de Codul de bune practici agricole și Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole;
e– construcția depozitelor de gunoi de grajd trebuie să asigure o bază impermeabilă, să fie prevăzută cu pereţi de sprijin şi sistem de colectare a efluenţilor, în special a celor care se produc în timpul ploilor;
f – alte norme tehnice detaliate privind depozitarea şi managementul gunoiului de grajd și a efluenţilor din exploataţiile agricole, sunt prevăzute de Codul de bune practici agricole și Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.
Redau mai jos
Coeficienții de transformare în UVM a diferitelor specii și categorii de animale
Notă – UVM = Unităte Vită Mare – este luată ca etalon vaca pentru lapte
Forma geometrică a platformei trebuie să fie dreptunghiulară deoarece, pe timpul compostării, gunoiul de grajd suportă trei mutări și răsturnări de grămadă și abia în a patra lună se depozitează definitiv până la administrare, iar ca dimensiune cred că este mai bine ca aceasta să fie de minim trei ori mai mare decât cea ieșită din calcul, spre a facilita buna desfășurare a procesului de compostare și extindere a fermei.

Pentru explicații mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii, consultați cartea mea, „Ghidul fermierilor mici și mijlocii – volumul 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole”, ediția 2020.

Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii, căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acest pământ, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta. Legea 383/2013, cu modificările ulterioare, a apiculturii prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli. Așadar, înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele ce le veți folosi. Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele.
Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!

Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bogăția vine de la sine apoi …
Ing. Ion VELICI

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here