Nu numai clima este un aliat natural al fermierului, când este folosită corespunzător desigur, ci și unele organisme și microorganisme din sol. În majoritatea situațiilor, odată cu arătura trebuie introduse în sol și importante cantități de materie organică vegetală ca: rădăcini sau tulpini ale plantelor de cultură sau din flora spontană. Dacă acestea vor fi lăsate peste iarnă la suprafața solului, degradarea și descompunerea lor va fi, pe lângă foarte înceată, și prea puțin utilă fermierilor. Introduse în sol acestea vor fi preluate de o mulțime de animale existente aici, râme, insecte, rozătoare și microorganisme, dintre care cele mai importante sunt bacteriile nitrificatoare, care începând cu lignina și continuând cu celelalte grupe de substanțe componente ale materiei organice vegetale, le vor prelucra pe acestea și restituite solului, din care sunt originare, pot participa la îmbogățirea acestuia în humus, sursa fertilității naturale a solului. De asemenea introduse în sol, aceste materii îmbunătățesc structura și textura acestuia facilitând pătrunderea apei, aerului și rădăcinilor în sol. Prin natura lor râmele, consumatoare numai de materie organică vegetală moartă, pe care o prelucrează prin tubul lor digestiv și o restituie solului, săpând galeriile proprii în căutarea acesteia contribuie foarte mult la afânarea solului, la îmbunătățirea însușirilor fizice, și nu numai, ale sale. Dacă arăturile vor fi efectuate toamna, aceste viețuitoare nu vor fi afectate de organele active ale plugurilor, căci la data efectuării acestor lucrări ele sunt retrase adânc în sol, pentru hibernare. Dacă arăturile vor fi efectuate primăvara, și mai ales primăvara târziu, râmele sunt deja active în statele superioare ale solului, unde se află materialul organic și deci vor fi afectate, distruse, de organele active ale plugurilor precum și de aer, dar mai ales de radiațiile solare ce pătrund în sol. Așadar, ne ucidem poate cel mai important sprijin natural din sol, în loc să beneficiem gratuit de ajutorul lui. Prin introducerea în sol a materiilor organice, odată cu putrezirea, descompunerea lor, dispar și agenții patogeni cantonați pe ele, mai ales ciupercile patogene. La suprafața solului, aceste resturi vegetale sunt adăposturi foarte bune pentru multe specii de insecte și ciuperci patogene împotriva vicisitudinilor iernii. Totodată arând toamna și lăsând terenul în ,,brazdă crudă”, adică foarte afânat, cu multe goluri în care va pătrunde apa, zăpada și frigul, care vor conduce sigur la distrugerea formelor de rezistență peste iarnă, ca spori, ouă, larve, pupe sau adulți, ale multor agenți patogeni, se ușurează mult păstrarea la cote superioare și a stării de sănătate și a plantelor de cultură.
În Renaștere, adeseori perfecțiunea picturii reda imperfecțiunea omului.
Ion VELICAN
Ogoarele de toamnă – se execută obligatoriu cu plugul singur, fără grapă stelată, tocmai pentru a facilita realizarea unei arături foarte înfoiate. Nu trebuie să ne sperie apariția unor brazde mari, căci acestea vor fi sfărâmate de îngheț-dezgheț pe parcursul iernii. Reducând pe cale naturală rezerva din sol de agenți patogeni, se va reduce mult virulența, frecvența și intensitatea atacului acestora, și astfel culturile, fiind mai sănătoase, vor produce recolte mai bogate și de calitate mai bună, și se va reduce mult cantitatea de pesticide, produse artificiale, de sinteză, ce se vor aplica pe plante și sol. În acest mod contribuim indirect la diminuarea poluării mediului înconjurător în general și a solului în special. În marile goluri din arătura de toamnă se acumulează și o cantitate mult mai mare de apă din precipitații și, printr-o simplă grăpare la zvântarea solului primăvara timpuriu, se va păstra apa timp mai îndelungat în sol. Unii fermieri consideră că arătura de toamnă este o cheltuială suplimentară, când de fapt ea este doar o cheltuială anticipată extrem de profitabilă. Comparativ cu arătura de primăvară cea de toamnă mai aduce și un spor de producție de 10 – 15 %. Iată deci și încă un motiv pentru efectuarea ei. Arând primăvara pentru însămânțările de primăvară, nu se poate realiza nici un pat germinativ de calitate, și astfel este afectat negativ potențialul de producție al semințelor folosite, precum și efectul îngrășămintelor chimice, de altfel tare scumpe, administrate. Să luăm ca exemplu cultura de porumb și să schițăm ,,un scenariu de coșmar” privind agrotehnica acesteia. Casa – amplasăm cultura pe un teren impropriu, cu exces deseori stagnant de apă, cu multe resturi vegetale mari, uneori neîncorporate, o arătură de primăvară târzie, pe sol umed, neuniformă și cu multe înfundături ale plugului. Patul germinativ va fi pregătit necorespunzător, cu mulți bulgări și la adâncimi variabile de la 0 la 12 cm. Adâncimea de semănat va fi și ea extrem de neuniformă, de la 0 cm la 12 cm, când de fapt pe terenurile noastre trebuie să fie de 5 – 6 cm. Practic unele boabe vor rămâne pe afară și vor fi distruse de soare sau consumate de păsările sălbatice, iar altele vor fi incorporate la adâncimi chiar duble față ce cele specifice, și cu siguranță plantulele nu vor putea străbate un strat de sol atât de gros, și vor pieri înainte de răsărire. Masa – o vom ,,asigura” prin neîncorporare de gunoi de grajd sau de îngrășăminte chimice, nici măcar cele 7 kg azot substanță activă/to de resturi vegetale încorporate pentru stimularea nitrificării acestora, ci doar prin ceea ce asigură ,,mama natură”, adică fertilitatea naturală a solului. Rasa – o vor asigura boabele din pătul, când se știe bine că la soiurile și hibrizii aflați acum în cultură potențialul de producție scade cu 10 % în fiecare an de cultivare ulterior hibridării. Dacă hibridul respectiv este și unul tardiv, căci am auzit noi că dă producții foarte mari, dar nu este adecvat zonei noastre, avem algoritmul total al risipei de fonduri și eforturi, iar rezultatelor mai mult decât nesatisfăcătoare. Acesta este exemplu perfect de
,,așa nu”.
Este deci ușor de înțeles că procedând exact invers decât în acest scenariu, rezultatele pot fi mulțumitoare. Iată de ce mă văd nevoit să insist din nou asupra efectuării ogoarelor de toamnă – toamna. Să nu uitați niciodată stimați fermieri că
,,cea mai proastă arătură de toamnă dă rezultate net superioare celei mai bune arături de primăvară”.
Pentru explicații mult mai amănunțite și o mai bună înțelegere a acestor tehnologii consultați cartea mea
Ghidul fermierilor mici și mijlocii:
- 1 – Culturi de câmp, furajere și legumicole – ediția 2020,
- 2 – Viticultură și vinificație – ediția 2021,
- 3 – Pomicultură – ediția 2022
- 4 – Zootehnie – ediția 2023
Telefon: 0764 471 206 – permanent
Stimați fermieri, posesori sau nu de familii de albine, vă rog să respectăm cu toții, chiar mai mult decât pe noi înșine, aceste gâze, vechi de peste 400 de milioane de ani pe pământ – deci cu mult mai vechi decât noi, oamenii – căci ele sunt cele care ne țin pe noi pe acesta, ele sunt, cum s-ar spune, craca pe care stăm, și dacă ele dispar, cu siguranță dispărem și noi, omenirea. Nu sunt vorbe mari, spuse în loc de altceva, ci un avertisment de ultimă oră pe care mă văd nevoit să-l lansez. Primesc suficient de multe telefoane în care mi se aduce la cunoștință despre masacrarea familiilor de albine de către posesorii de unul sau mai mulți pomi fructiferi care fac tratamente chimice „după ureche” și în momente total nepotrivite, mai ales în timpul înfloritului, și fără să anunțe apicultorii de acesta.
Legea 383/2013 – cu modificările ulterioare, a apiculturii, prevede pedepse aspre pentru astfel de nereguli.
Așadar:
Cu câteva zile înainte de a efectua un tratament chimic la pomi, vii sau legume în câmp, anunțați primăria de acest lucru, comunicând ziua tratamentului și produsele pe care le veți folosi.
Primăriile sunt obligate să înștiințeze pe apicultorii din zona respectivă de acest lucru.
Nu uitați: majoritatea plantelor sunt polenizate de insecte precum albinele. Dacă acestea dispar, iau cu ele pe altă lume și sursele noastre de hrană.
Și dacă hrană nu e … nimic nu e!
Aștept cu deosebit interes propunerile, sugestiile dumneavoastră, stimați cititori, fermieri, și despre alte subiecte de interes în activitatea cotidiană din ferma, gospodăria dumneavoastră căci:
Dacă toate astea fi-vor respectate,
Bunăstarea vine către tine apoi …
Ing. Ion VELICI
